Jurnaliştii în slujba Ortodoxiei
Interviu cu lectorul universitar Vlad Madan
Interviu cu lectorul universitar Vlad Madan
Domnul Vlad Madan, este jurnalist, lector universitar în cadrul Universităţii de Stat din Moldova, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării. Dumnealui şi-a pus toate cunoştinţele sale în serviciul unui scop nobil şi anume promovarea Învăţăturii Creştin-Ortodoxe prin intermediul mass media. Despre calea pe care a parcurs-o până la jurnalismul ortodox, despre realizările în acest domeniu şi despre aspecte ale relaţiei deloc simple Bisercă – Mass Media, Domnia sa ne va vorbi în continuare.
* Care sunt abilităţile pe care trebuie să le posede un jurnalist ce abordează tematica religioasă?
Adesea obişnuiesc să spun că un jurnalist trebuie să fie o mică enciclopedie. O pesoană ce îmbrăţişează această profesie trebuie să poată întreţine o discuţie cu reprezentanţi ai diferitor domenii fără impedimente şi în cele din urmă să obţină informaţia de care are nevoie. Un jurnalist bun trebuie să aibă coerenţa gândurilor şi să posede abilitatea de a vorbi logic şi fluid. Iar pentru a se menţine pe aceste culmi el trebuie să lectureze foarte mult…
* De unde vine interesul faţă de jurnalismul ortodox?
* Mereu mi-am dorit ca mass media să reflecte mai mult viaţa bisericească… O bună parte din colegii mei de breaslă sunt în căutare de senzaţional, deoarece acest lucru îi este străin Bisericii, ei preferă să scrie despre alte domenii. După 1989 Republica Moldova era unica ţară din spaţiul ex-sovietic care nu avea acest gen de presă, adesea eu mă întrebam de ce doar la noi se atestă acest gol informaţional? Atunci când am venit în jurnalism mi-am propus să contribui în măsura posibilităţilor la redresarea situaţiei. Şi astăzi mă întreb de ce în toate ţările civilizate există emisiuni creştine la radio şi TV cu o frecvenţă bine stabilită, dar noi continuăm să abordăm această temă sporadic?
* Poate ţine şi de cultura religioasă a poporului?…
– Nu! Ţine doar de dorinţa noastră! Bisericile Ortodoxe, datorită faptului că majoritatea s-au aflat sub regim dictatorial şi ateu, care nu permitea accesul la mijloacele de comunicare în masă naţionale, nici folosirea unora particulare, este evident că nu au nu au putut să dezvolte această latură de misiune a mesajului evanghelic. Biserica Greciei şi Biserica Ciprului, Biserica Ierusalimului, Patriarhia Ecumenică şi Eparhiile Ortodoxe din diaspora (Europa şi SUA) care au folosit frecvent mass media în pastoraţie, în deosebi audiovizualul, acumulând o vastă experienţă, au putut să-şi organizeze posturi de radio şi TV proprii. În Grecia, de exemplu, fiecare eparhie îşi are propriul post de radio, iar în Cipru chiar şi unele parohii, ca să nu mai vorbim de postul TV al Arhiepiscopiei Ciprului – „O Logos” – unul dintre cele mai bine cotate din insulă. În acest context consider că Republica Moldova ar trebui să preia aceste exemple.
* Cum aţi ajuns a activa în acest domeniu „neexplorat” al mass media?
* Încă de pe băncile universităţii am dorit să activez în calitate de jurnalist ce scrie pe teme religioase. În anul 2003 am început a colabora cu revista „Orthodoxia”, o revistă de cultură şi spiritualitate ortodoxă ce apărea cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Dorimedont, Episcop de Edineţ şi Briceni! În cadrul acestei instituţii mediatice am înţeles cu adevărat ce înseamnă a practica jurnalismul ortodox. În 2004 am fost redactor – prezentator al unei emisiuni ce se chema „Ne cheamă un clopot” la postul de radio Sângera. Aici m-am convins că lumea doreşte să primească informaţie religioasă iar Televiziunea, radioul şi presa sunt cele mai indicate canale prin intermediul cărora se poare realiza acest lucru. Iar deja al doilea an sunt redactor-şef adjunct al ziarului Mănăstirii Tabăra din raionul Orhei, ce se numeşte „Făclia Credinţei”.
* Cât e de greu e să faci un ziar religios?
* Dacă îţi place jurnalismul nu e greu! Desigur că presa religioasă îşi are specificul său, iar pentru a nu înşela aşteptările cititorilor tăi trebuie să faci tot posibilul ca să te menţii la nivel. Pentru un absolvent al Facultăţii de Jurnalism poate fi greu de a scrie un material religios deoarece nu este suficient de documentat în acest domeniu. La ora actuală, presa religioasă nu constituie un moft al cuiva, ci un imperativ al timpului. Pentru mine cea mai mare satisfacţie este aprecierea celor din jur, de obicei tot ei sunt cei care mă critică dur când comit vreo gafă. În acest gen de jurnalism nu există loc pentru erori!
* Pentru a pătrunde mai adânc în tainele acestui domeniu, l-aţi studiat şi din punct de vedere teoretic…
* Da, aşa este. Tema tezei mele de magistru a fost „Relaţia Mass Media – Bisercă. Aspecte definitorii.” Pentru a înţelege cu adevărat o stare de lucruri trebuie să priveşti multiaspectual problema. Aşa a fost şi în cazul meu, după ce am efectuat această cercetare, s-au deschis noi orizonturi. Trebuie să constat cu regret că la ora actuală prea puţine studii sunt atestate în acest domeniu.
* În viziunea Dvs, avem în Republica Moldova ziarişti de forţă ce activează în acest domeniu?
* Avem ziarişti, dar cu părere de rău nu prea avem presă specializată. Unul dintre jurnaliştii consacraţi în acest domeniu este Iulian Proca de la IPNA Compania „Teleradio – Moldova”, care la ora actuală are semnate zeci de emisiuni radio şi TV, precum şi o mulţime de materiale de presă. Un alt ziarist ce activează de mai mulţi ani în domeniu este Igor Pînzaru, actualmente redactor la revista „Moldova”. Un aport considerabil în apariţia şi dezvoltarea acestui tip de presă l-au avut Nicoleta Pădureţ, Liliana Trohin, Alina Grigoraş, cărora le suntem foarte recunoscători pentru eforturile făcute.
* Mass media religioasă în ultimii 10 ani a evoluat din punct de vedere calitativ şi cantitativ?
* Desigur! Cu 10 ani în urmă se atestau doar câteva ziare parohiale ce apăreau sporadic iar tirajul lor era neînsemnat. La ora actuală avem diferite tipuri de ziare: mitropolitan, episcopale, parohiale ce au un ţel comun – luminarea religioasă a cititorilor. Discutând despre acest aspect trebuie să ţinem cont că presa respectivă se dezvoltă vertiginos şi datorită clerului. Să nu uităm că una dintre primele publicaţii cu răsunet a apărut în 1995 şi se numeşte „Curierul Ortodox” această publicaţie continuă să apară datorită eforturilor Prot. Pavel Borşevschi, Prot. Vasile Ciobanu şi Dr. Nicolae Fuştei.
* Cum se comportă presa laică atunci când mediatizează un eveniment ce ţine de viaţa bisericească?
* Presa laică, în cele mai dese cazuri, reflectă activitatea Bisericii din perspectiva politicii editoriale ale publicaţiilor şi prin prisma opţiunilor politice ale patronilor ei. Astfel, evenimentele bisericeşti obţin conotaţii politice, iar mediatizarea este unilaterală. Acest fapt contravine principiilor activităţii şi existenţei mass media.
Luând în consideraţie importanţa mass media în viaţa contemporană, este necesar ca între această instituţie şi Biserică relaţiile de conlucrare care deja au fost iniţiate, să fie amplificate şi să implice eforturi din ambele părţi în direcţia îmbunătăţirii acestei conlucrări. Printre măsurile ce-ar trebui întreprinse se remarcă:
– Consolidarea rândurilor jurnaliştilor ortodocşi;
– Popularizarea informaţiei religioase;
– Crearea „Uniunii Jurnaliştilor Ortodocşi”; şi
– Ridicarea măiestriei profesionale a jurnaliştilor;
* În vara anului curent aţi organizat împreună cu Mitropolia Moldovei două seminare de instruire a tinerilor jurnalişti întru promovarea valorilor moral-spirituale prin mass media, putem vorbi deja de unele rezultate?
* Da! Cei 20 de tineri sunt studenţi ai Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea de Stat din Moldova şi timp de o saptămînă au participat la aceste „ore de catehizare”. Efectul nu s-a lăsat prea mult aşteptat. Fiecare dintre participanţi a scris câte două materiale şi urmează a fi publicate într-o cărţulie. Eu cred că începutul este unul bun şi această practică ar trebui să fie continuată şi în anul viitor.
* Ce acţiuni ar trebui să întreprindă clerul pentru ca mesajul evanghelic să ajungă la cât mai mulţi enoriaşi?
* Clerul ar trebui să nu să se limiteze la predica de pe amvon. Sunt preoţi care fac mult mai mult decât jurnaliştii. Recent l-am cunoscut pe părintele Iulian Raţă din satul Lucaşeuca raionul Orhei, care prin intermediul sitelui pe care îl administrează (ortodoxia.md) informează cititorii despre toate evenimentele din lumea religioasă. Un lucru extaordinar îl face Ieromonahul Petru Pruteanu care de asemenea comunică cu enoriaşii şi prin intermediul calculatorului…O activitate fructuoasă o desfăşoară părintele Savatie Baştovoi (savatie.wordpress.com). Aceste enumerări ar putea continua… Fiecare dintre noi ar trebui să ne consolidăm eforturile pentru a urni carul din loc.
* În ce sfere Mass Media şi Biserica trebuie să colaboreze mai intens?
* Sferele pe care ar trebui să se axeze relaţia dintre Biserică şi Mass Media la ora actuală sunt următoarele:
* Realizarea păcii la nivel internaţional, interetnic şi civic, promovarea înţelegerii reciproce şi a colaborării între oameni, popoare şi state;
– Preocuparea pentru păstrarea moralităţii în societate;
– Educaţia şi formarea spirituală, culturală, morală şi patriotică;
– Caritatea, binefacerea şi dezvoltarea în comun a unor programe sociale;
– Dialogul cu organismele puterii de stat din toate domeniile şi la toate nivelurile în chestiuni importante pentru Biserică şi societate;
– Crearea unei opoziţii puternice faţă de activităţile structurilor pseudo-religioase care ameninţă individul şi societatea.
Conlucrarea dintre Biserică şi mass media presupune responsabilitate din ambele părţi. Informaţia oferită unui jurnalist pentru a fi comunicată publicului trebuie să fie credibilă. Opiniile reprezentanţilor Bisericii, difuzate prin mass media, trebuie să fie conforme învăţăturii celei dintâi şi poziţiei sale în chestiuni sociale.
* Ce ar trebui să întreprindă Biserica pentru a redresa starea de lucruri?
* Astăzi Biserica ar trebui să utilizeze pe larg mass media, dar, cu părere de rău, nu întotdeauna se înţelege rolul celei de a 4 puteri, în societate. Mass media poate oferi oportunităţi extraordinare de evanghelizare dacă este utilizată cu competenţă şi cu o conştientizare clară a puterii şi a slăbiciunilor sale. Înainte de toate, oferind informaţii şi trezind interese, ea face posibilă o întâlnire periodică cu mesajul creştin. Există deja în reţea nenumărate surse de informaţie, de documentare şi de instruire privind Biserica, istoria şi tradiţia ei, doctrina şi implicarea ei în orice domeniu, în toate părţile lumii. Este, deci, evident că, deşi mass media nu poate înlocui niciodată acea trăire profundă a lui Dumnezeu pe care numai viaţa liturgică a Bisericii o poate oferi, ea poate furniza cu siguranţă un ajutor şi un sprijin deosebit, atât în pregătirea pentru întâlnirea cu Hristos în comunitate, cât şi în susţinerea noilor credincioşi pe drumul credinţei pe care îl încep.
* Care sunt abilităţile pe care trebuie să le posede un jurnalist ce abordează tematica religioasă?
Adesea obişnuiesc să spun că un jurnalist trebuie să fie o mică enciclopedie. O pesoană ce îmbrăţişează această profesie trebuie să poată întreţine o discuţie cu reprezentanţi ai diferitor domenii fără impedimente şi în cele din urmă să obţină informaţia de care are nevoie. Un jurnalist bun trebuie să aibă coerenţa gândurilor şi să posede abilitatea de a vorbi logic şi fluid. Iar pentru a se menţine pe aceste culmi el trebuie să lectureze foarte mult…
* De unde vine interesul faţă de jurnalismul ortodox?
* Mereu mi-am dorit ca mass media să reflecte mai mult viaţa bisericească… O bună parte din colegii mei de breaslă sunt în căutare de senzaţional, deoarece acest lucru îi este străin Bisericii, ei preferă să scrie despre alte domenii. După 1989 Republica Moldova era unica ţară din spaţiul ex-sovietic care nu avea acest gen de presă, adesea eu mă întrebam de ce doar la noi se atestă acest gol informaţional? Atunci când am venit în jurnalism mi-am propus să contribui în măsura posibilităţilor la redresarea situaţiei. Şi astăzi mă întreb de ce în toate ţările civilizate există emisiuni creştine la radio şi TV cu o frecvenţă bine stabilită, dar noi continuăm să abordăm această temă sporadic?
* Poate ţine şi de cultura religioasă a poporului?…
– Nu! Ţine doar de dorinţa noastră! Bisericile Ortodoxe, datorită faptului că majoritatea s-au aflat sub regim dictatorial şi ateu, care nu permitea accesul la mijloacele de comunicare în masă naţionale, nici folosirea unora particulare, este evident că nu au nu au putut să dezvolte această latură de misiune a mesajului evanghelic. Biserica Greciei şi Biserica Ciprului, Biserica Ierusalimului, Patriarhia Ecumenică şi Eparhiile Ortodoxe din diaspora (Europa şi SUA) care au folosit frecvent mass media în pastoraţie, în deosebi audiovizualul, acumulând o vastă experienţă, au putut să-şi organizeze posturi de radio şi TV proprii. În Grecia, de exemplu, fiecare eparhie îşi are propriul post de radio, iar în Cipru chiar şi unele parohii, ca să nu mai vorbim de postul TV al Arhiepiscopiei Ciprului – „O Logos” – unul dintre cele mai bine cotate din insulă. În acest context consider că Republica Moldova ar trebui să preia aceste exemple.
* Cum aţi ajuns a activa în acest domeniu „neexplorat” al mass media?
* Încă de pe băncile universităţii am dorit să activez în calitate de jurnalist ce scrie pe teme religioase. În anul 2003 am început a colabora cu revista „Orthodoxia”, o revistă de cultură şi spiritualitate ortodoxă ce apărea cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Dorimedont, Episcop de Edineţ şi Briceni! În cadrul acestei instituţii mediatice am înţeles cu adevărat ce înseamnă a practica jurnalismul ortodox. În 2004 am fost redactor – prezentator al unei emisiuni ce se chema „Ne cheamă un clopot” la postul de radio Sângera. Aici m-am convins că lumea doreşte să primească informaţie religioasă iar Televiziunea, radioul şi presa sunt cele mai indicate canale prin intermediul cărora se poare realiza acest lucru. Iar deja al doilea an sunt redactor-şef adjunct al ziarului Mănăstirii Tabăra din raionul Orhei, ce se numeşte „Făclia Credinţei”.
* Cât e de greu e să faci un ziar religios?
* Dacă îţi place jurnalismul nu e greu! Desigur că presa religioasă îşi are specificul său, iar pentru a nu înşela aşteptările cititorilor tăi trebuie să faci tot posibilul ca să te menţii la nivel. Pentru un absolvent al Facultăţii de Jurnalism poate fi greu de a scrie un material religios deoarece nu este suficient de documentat în acest domeniu. La ora actuală, presa religioasă nu constituie un moft al cuiva, ci un imperativ al timpului. Pentru mine cea mai mare satisfacţie este aprecierea celor din jur, de obicei tot ei sunt cei care mă critică dur când comit vreo gafă. În acest gen de jurnalism nu există loc pentru erori!
* Pentru a pătrunde mai adânc în tainele acestui domeniu, l-aţi studiat şi din punct de vedere teoretic…
* Da, aşa este. Tema tezei mele de magistru a fost „Relaţia Mass Media – Bisercă. Aspecte definitorii.” Pentru a înţelege cu adevărat o stare de lucruri trebuie să priveşti multiaspectual problema. Aşa a fost şi în cazul meu, după ce am efectuat această cercetare, s-au deschis noi orizonturi. Trebuie să constat cu regret că la ora actuală prea puţine studii sunt atestate în acest domeniu.
* În viziunea Dvs, avem în Republica Moldova ziarişti de forţă ce activează în acest domeniu?
* Avem ziarişti, dar cu părere de rău nu prea avem presă specializată. Unul dintre jurnaliştii consacraţi în acest domeniu este Iulian Proca de la IPNA Compania „Teleradio – Moldova”, care la ora actuală are semnate zeci de emisiuni radio şi TV, precum şi o mulţime de materiale de presă. Un alt ziarist ce activează de mai mulţi ani în domeniu este Igor Pînzaru, actualmente redactor la revista „Moldova”. Un aport considerabil în apariţia şi dezvoltarea acestui tip de presă l-au avut Nicoleta Pădureţ, Liliana Trohin, Alina Grigoraş, cărora le suntem foarte recunoscători pentru eforturile făcute.
* Mass media religioasă în ultimii 10 ani a evoluat din punct de vedere calitativ şi cantitativ?
* Desigur! Cu 10 ani în urmă se atestau doar câteva ziare parohiale ce apăreau sporadic iar tirajul lor era neînsemnat. La ora actuală avem diferite tipuri de ziare: mitropolitan, episcopale, parohiale ce au un ţel comun – luminarea religioasă a cititorilor. Discutând despre acest aspect trebuie să ţinem cont că presa respectivă se dezvoltă vertiginos şi datorită clerului. Să nu uităm că una dintre primele publicaţii cu răsunet a apărut în 1995 şi se numeşte „Curierul Ortodox” această publicaţie continuă să apară datorită eforturilor Prot. Pavel Borşevschi, Prot. Vasile Ciobanu şi Dr. Nicolae Fuştei.
* Cum se comportă presa laică atunci când mediatizează un eveniment ce ţine de viaţa bisericească?
* Presa laică, în cele mai dese cazuri, reflectă activitatea Bisericii din perspectiva politicii editoriale ale publicaţiilor şi prin prisma opţiunilor politice ale patronilor ei. Astfel, evenimentele bisericeşti obţin conotaţii politice, iar mediatizarea este unilaterală. Acest fapt contravine principiilor activităţii şi existenţei mass media.
Luând în consideraţie importanţa mass media în viaţa contemporană, este necesar ca între această instituţie şi Biserică relaţiile de conlucrare care deja au fost iniţiate, să fie amplificate şi să implice eforturi din ambele părţi în direcţia îmbunătăţirii acestei conlucrări. Printre măsurile ce-ar trebui întreprinse se remarcă:
– Consolidarea rândurilor jurnaliştilor ortodocşi;
– Popularizarea informaţiei religioase;
– Crearea „Uniunii Jurnaliştilor Ortodocşi”; şi
– Ridicarea măiestriei profesionale a jurnaliştilor;
* În vara anului curent aţi organizat împreună cu Mitropolia Moldovei două seminare de instruire a tinerilor jurnalişti întru promovarea valorilor moral-spirituale prin mass media, putem vorbi deja de unele rezultate?
* Da! Cei 20 de tineri sunt studenţi ai Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea de Stat din Moldova şi timp de o saptămînă au participat la aceste „ore de catehizare”. Efectul nu s-a lăsat prea mult aşteptat. Fiecare dintre participanţi a scris câte două materiale şi urmează a fi publicate într-o cărţulie. Eu cred că începutul este unul bun şi această practică ar trebui să fie continuată şi în anul viitor.
* Ce acţiuni ar trebui să întreprindă clerul pentru ca mesajul evanghelic să ajungă la cât mai mulţi enoriaşi?
* Clerul ar trebui să nu să se limiteze la predica de pe amvon. Sunt preoţi care fac mult mai mult decât jurnaliştii. Recent l-am cunoscut pe părintele Iulian Raţă din satul Lucaşeuca raionul Orhei, care prin intermediul sitelui pe care îl administrează (ortodoxia.md) informează cititorii despre toate evenimentele din lumea religioasă. Un lucru extaordinar îl face Ieromonahul Petru Pruteanu care de asemenea comunică cu enoriaşii şi prin intermediul calculatorului…O activitate fructuoasă o desfăşoară părintele Savatie Baştovoi (savatie.wordpress.com). Aceste enumerări ar putea continua… Fiecare dintre noi ar trebui să ne consolidăm eforturile pentru a urni carul din loc.
* În ce sfere Mass Media şi Biserica trebuie să colaboreze mai intens?
* Sferele pe care ar trebui să se axeze relaţia dintre Biserică şi Mass Media la ora actuală sunt următoarele:
* Realizarea păcii la nivel internaţional, interetnic şi civic, promovarea înţelegerii reciproce şi a colaborării între oameni, popoare şi state;
– Preocuparea pentru păstrarea moralităţii în societate;
– Educaţia şi formarea spirituală, culturală, morală şi patriotică;
– Caritatea, binefacerea şi dezvoltarea în comun a unor programe sociale;
– Dialogul cu organismele puterii de stat din toate domeniile şi la toate nivelurile în chestiuni importante pentru Biserică şi societate;
– Crearea unei opoziţii puternice faţă de activităţile structurilor pseudo-religioase care ameninţă individul şi societatea.
Conlucrarea dintre Biserică şi mass media presupune responsabilitate din ambele părţi. Informaţia oferită unui jurnalist pentru a fi comunicată publicului trebuie să fie credibilă. Opiniile reprezentanţilor Bisericii, difuzate prin mass media, trebuie să fie conforme învăţăturii celei dintâi şi poziţiei sale în chestiuni sociale.
* Ce ar trebui să întreprindă Biserica pentru a redresa starea de lucruri?
* Astăzi Biserica ar trebui să utilizeze pe larg mass media, dar, cu părere de rău, nu întotdeauna se înţelege rolul celei de a 4 puteri, în societate. Mass media poate oferi oportunităţi extraordinare de evanghelizare dacă este utilizată cu competenţă şi cu o conştientizare clară a puterii şi a slăbiciunilor sale. Înainte de toate, oferind informaţii şi trezind interese, ea face posibilă o întâlnire periodică cu mesajul creştin. Există deja în reţea nenumărate surse de informaţie, de documentare şi de instruire privind Biserica, istoria şi tradiţia ei, doctrina şi implicarea ei în orice domeniu, în toate părţile lumii. Este, deci, evident că, deşi mass media nu poate înlocui niciodată acea trăire profundă a lui Dumnezeu pe care numai viaţa liturgică a Bisericii o poate oferi, ea poate furniza cu siguranţă un ajutor şi un sprijin deosebit, atât în pregătirea pentru întâlnirea cu Hristos în comunitate, cât şi în susţinerea noilor credincioşi pe drumul credinţei pe care îl încep.
