Mass-media anti-naţională sau cum devenim un stat totalitar

Zeci de posturi tv, radio, ziare online şi tipărite – toate una… Care e originea, metodele, şi de altfel suma tuturor rosturilor, sensul final, al bombardamentului cu gunoi informaţional ce s-a abătut de la o vreme asupra poporului nostru? În analiza noatră vom prezenta un exemplu grăitor de minciună „ocrotită de stat” – cazul recent cu „copilul înecat la botez”.  Cunoaştem din Sfînta Scriptură şi din istorie că popoarele care nu au primit ori s-au lepădat de Adevărul revelat de Dumnezeul cel Viu, mai devreme sau mai tîrziu au început să-şi făurească „dumnezei” pe placul lor. În acest context e grăitor exemplul cu viţelul de aur [1] cînd venerată a fost imaginea unei vite, care de altfel, ca şi restul universului şi omul, tot de Dumnezeu creată a fost. Fără a face prea multe exemplificări la acest subiect observăm că e totuşi clar faptul că lepădarea de Adevăr, în mod inerent, duce la o stare de incertitudine şi instabilitate spirituală, care la rîndu-i generează o patologie de natură psihică (nebunie) [2] colectivă, exteriorizările ei purulente fiind venerarea a tot felul de viţei de aur, iar în faza finală a bolii, cînd nebunia şi-a atins apogeul şi omul a devenit lipsit de raţiune, deci, asemenea unei vite, la auto-venerare, la venerarea omului îndobitocit. Pentru a face un pic mai clară ideea noastră, în continuare vom încerca să dăm exemple chiar din perioada contemporană nouă. Oameni îndobitociţi sau care tind spre această stare au existat şi vor exista.  În acest context, considerăm că cel mai evocativ exemplu în această privinţă, şi, din păcate, simptomul clar al începuturilor agoniei gîndirii umane libere, este puterea şi rapiditatea impresionantă şi, în acelaşi timp, înfricoşătoare cu care mass-media a intrat în viaţa socială şi imediat s-a impus în calitate de monopol al adevărului. Ea se vrea în rol de „profet” al unui nou „adevăr”, în fapt, a unui „adevăr” fără Adevăr. E vorba, probabil, de „proorocii mincinoşi” de care ne preîntîmpină Scriptura [3]. Vorbind despre cuceririle noului idol, e important să atragem atenţia la faptul că în subconştientul colectiv se dezvoltă un cancer, ideea că „ceea ce zice mass-media e adevărat în orice caz. Dacă în realitate ceva nu corespunde celor spuse, realitatea are o problemă. Mass-media = adevăr”. Am putea aici continua cu sloganurile orwelliene „adevărul este minciună”, „libertatea este sclavie” şi, în final, „ignoranţa este putere!”. Aceleaşi bîrfe, la fel de neîntemeiate, aceleaşi superstiţii despre care se vorbea în şoaptă pe străzile înguste şi urît-mirositoare ale oraşelor medievale din Occident, astăzi sînt predicate public drept adevăruri incontestabile şi imuabile. Dacă însă bîrfele medievale erau relativ nevinovate şi nu prea aveau implicaţii reale consistente, o minciună însoţită de reportaje video montate aşa încît să ţină spectatorul în suspans şi declamări teatrale a unor texte din start mincinoase, dar care păstrează aparenţele, impune spectatorul s-o primească, să o creadă şi să şi-o asume. Mai ales că, după cum am menţionat anterior, audienţa e deja atinsă de cancerul credinţei în ce spune mass-media. Anume aşa, în mass-media se crede. Ea e noul viţel de aur. Nu, mai mult decît atît, ea e imaginea omului îndobitocit, vopsită galben şi prezentată ca de aur. În lumea mass-media totul e minciună. Tot ce e în afara Adevărului e minciună.  Întorcîndu-ne la minciunile moderne cărora constituţiile tuturor statelor (anti) democratice moderne le-au dat statut de „ocrotit de stat”, considerăm că e necesar un exemplu pentru a putea mai uşor să arătăm modul lor de propagare. Pentru studiul nostru de caz vom lua situaţia cu „copilul înecat la botez”, luînd în consideraţie că de vreme ce e în legătură cu mama poporului nostru, Biserica, e foarte important să vedem cum idolul unelteşte împotriva Tainelor ei.  Iniţial, prezentăm, în linii genereale, cazul. Drept bază luăm informaţiile provenite dintr-o serie de surse independente şi mai-nimicul pe care ni l-a aruncat mass-media: Pe 23 iulie 2010, în localitatea Mihaileni, din r. Rîşcani, a fost săvîrşită Taina Sf. Botez asupra unui copil născut prematur (după 8 luni de sarcină), de către părintele Valentin Ţarălungă. După ceva timp copilul s-a simţit rău, a fost chemată Salvarea, iar în drum spre spital copilul a murit. A urmat autopsia care afirmă că a găsit apă în plămînii copilului. Iar ulterior s-a spus că sursa ei ar fi chiar cristelniţa, iar părintele ar fi ucis copilul, înecîndu-l din imprudenţă. Nici părinţii, nici medicii nu precizează dacă copilul a avut oarecare maladii înăscute.După cum observăm, nu se dă nici un argument care ar indica direct la faptul că apa ar fi din cristelniţă. Nu s-a făcut nici cea mai mică încercare de a face analiză chimică comparativă a apei din plămîni şi a celei de la Botez. Pe lîngă acestea, ştiinţa afirmă prezenţa la nou-născuţi a aşa-zisului „reflex de înot” care se manifestă prin faptul că atunci cînt copilul e pus în apă, el automat îşi ţine respiraţia, nu înghite apă, dar totodată ţine ochii deschişi. [4]  Şi totuşi, mass-media „imparţială”, naiv, prostesc şi nonşalant, strigă în ton demascator: „ŞOCANT! Un bebeluş a murit în timpul botezului!” [5] Iar altă sursă, la fel de „independentă” îi ţine isonul: „IMAGINEA MORŢII. Vezi aici filmările din timpul botezului după care a murit un copil.” [6]. Toate aceste minciuni acompaniate de imagini video de la Botez unde se vede clar cum copilul dă din picioruşe după ce e scos din cristelniţă. Oamenii morţi nu mişcă. Mass-media însă a spus că totuşi „a murit” anume „în timpul botezului”. Iar audienţa a crezut… Un viitor tătic din suburbia Chişinăului spune că nu-şi va boteaza copilul prin afundare, iar unii locuitori din Vulcăneşti în genere spun că deloc nu-şi vor mai boteaza copiii.E de menţionat şi modul de prezentare a acestei ştiri. În primul rînd, utilizarea cuvintelor-cheie. În mod intenţionat se folosesc sintagme grele (observaţi sublinierile de mai sus), cu conotaţii negative de tip „bebeluş mort”, „imagine a morţii” şi cel mai grav „mort în timpul botezului”. Iar „Pro tv”-ul corelează cu acest eveniment nişte cazuri de provenienţă neclară, dar care conţin şi ele sintagme provocatoare [7].  În al doilea rînd, secvenţele video menţionate anterior. Această ştire „ŞOCANTĂ” a fost însoţită la toate posturile de o filmare a săvîrşirii Tainei Sf. Botez şi cu toate că în imagine are loc un Botez ca toate Botezurile, ea este totuşi prezentată ca „IMAGINEA MORŢII”. În timpul filmării nu a murit nimeni, e binecunoscut tuturor că unii dintre nou-născuţi se înroşesc la cea mai mică stingherire, şi, după cum ştim cu toţii foarte bine, morţii nu mişcă, iar copilul dădea foarte viu din picioare cînd a fost scos din cristelniţă. Deci secvenţa video a fost strict pentru umplutură, o „dovadă” absurdă a veridicităţii minciunii aruncate credulilor de către idol.  Tot cu această ocazie unele dintre surse afirmă că părintele Valentin Țarălungă a fugit din localitate. Astfel, imediat se creează imaginea criminalului fugit de la locul crimei, iarăşi neprecizîndu-se că copilul a murit nu la botez ci după, iar părintele, după săvîrşirea Tainei Sf. Botez, a plecat nestingherit din localitate. Mass-media a considerat însă altfel. Fără vreo anchetă oarecare, fără vreo hotărîre judecătorească ea a judecat, a condamnat şi chiar l-a executat, cu de la sine putere, pe părintele Valentin Țarălungă. Spre bucuria tîmpă a îndobitociţilor şi spre necazul celor ce insistă să se intereseaze de mîntuirea şi viaţa veşnică a păstoriţilor.   În această ordine de idei e lesne să observăm că evenimentele, de altfel, disparate, botezul şi moartea bebeluşului peste un anumit timp, dar în aceeaşi zi, au fost abil combinate pentru a crea un proiectil mediatic ce ar afecta cît mai tare Biserica şi Tainele Ei. E clar că informaţia a fost îndreptată nu spre raţiunea omului, ci spre emoţiile lui. Cuvintele-cheie, răstălmăcirile şi corelările tendenţioase dovedind acest fapt. Astfel, e evident că ne-am confruntat cu un caz clasic de manipulare, dar şi cu încă o cedare a gîndirii populare în faţa noului idol. Cedare care este rezultatul unei degradări, a începutului lepădării de Adevăr şi a unei apropieri de omul îndobitocit al cărui imagine (eidolon) şi „dumnezeu” este mass-media.  Să nu uităm că modelul noului om, a „omului sovietic” – „homo sovieticus” (acum se numeşte „omul european” – „homo europaeus”), adică a omului îndobitocit, a omului dobitoc, a fost multă vreme promovată la noi de un alt stat totalitar, Uniunea Sovietică. Acum lupul şi-a ras blana, a îmbrăcat costum la cravată şi e „civilizat”. Dar scopul e acelaşi, se pregăteşte venirea „euro-mîntuitorului”, a antihristului care va aduce o „pace şi bunăstare” iluzorie şi (foarte) temporară celor ce s-au lepădat de Hristos care este Calea, Adevărul şi Viaţa. Iar idolul mediatic nu e decît cel ce pregăteşte venirea mincinosului şi, cînd acela va veni, va fi tronul lui.

În loc de epilog…

„Voi sunteţi din tatăl vostru diavolul şi vreţi să faceţi poftele tatălui vostru. El, de la început, a fost ucigător de oameni şi nu a stat întru adevăr, pentru că nu este adevăr întru el. Când grăieşte minciuna, grăieşte dintru ale sale, căci este mincinos şi tatăl minciunii.” [8]

NB: E necesar să precizăm că în acest eseu ne-am referim la idolul mediatic ca fenomen, şi nu propriu-zis la oamenii ce lucrează pentru întreţinerea lui. Să nu judecăm. Din ei unii se vor pocăi, alţii nu, dar toţi vor trece şi în locul lor vor veni alţii. Largă este calea ce duce spre pieire. 

[1] „Văzând însă poporul că Moise întârzie a se pogorî din munte, s-a adunat la Aaron şi i-a zis: „Scoală şi ne fă dumnezei, care să meargă înaintea noastră, căci cu omul acesta, cu Moise, care ne-a scos din ţara Egiptului, nu ştim ce s-a întâmplat”.” (Ieşirea 32,1) http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=32∩=32

[2] „Zis-a cel nebun în inima sa: „Nu este Dumnezeu!” Stricatu-s-au oamenii şi urâţi s-au făcut întru îndeletnicirile lor. Nu este cel ce face bunătate, nu este până la unul.” (Psalm 13,1) http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=65∩=13#1

[3] „Şi mulţi prooroci mincinoşi se vor scula şi vor amăgi pe mulţi.” (Matei 24,11) http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55∩=24#11

[4] Lect. univ. dr. Margareta Dinca, „Psihologia dezvoltării. Cursul 3″, pag. 4, http://is.gd/dSLDO

[5] Reportaj publika.md din 23 iulie 2010 http://www.publika.md/socant–un-bebelus-a-murit-inecat-in-timpul-botezului_63151.html

[6] Reportaj protv.md din 23 iulie 2010 http://m.protv.md/stiri/social/imaginea-mortii-vezi-aici-filmarile-din-timpul-botezului-dupa.html

[7] Vezi în imagine – (2.) http://photo-hosting.winsoftmagic.com/1/gcfd5a44sg.jpg

[8] Ioan 8,44 http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=35∩=8#44

Teodor BORDEIANU