Creştinii trăiesc mai mult şi mai sănătos

„În majoritatea studiilor, implicarea religioasă este corelată cu bunăstarea, cu fericirea şi satisfacţia vieţii, cu speranţa şi optimismul, cu scopul şi sensul vieţii, cu o bună stimă de sine, cu adaptarea mai bună la cazurile de deces, cu implicare socială mai mare şi singurătate mai puţin accentuată, cu rate mai mici de depresie şi o recuperare mai mare după stările de depresie, cu rate mai mici ale sinuciderii şi interes mai mic pentru sinucidere, cu anxietate scăzută, cu mai puţine psihoze şi tendinţe mai scăzute spre psihoze, cu rate mai scăzute de alcoolism şi de consum de droguri, cu mai puţine cazuri de delincvenţă şi activităţi infracţionale, cu o mai mare stabilitate şi satisfacţie în căsnicie”, se arată în studiul realizat de Bunn şi Randall.

Unul dintre studiile luate în considerare de cercetători a investigat rata mortalităţii în rândul a 21.204 de adulţi din Statele Unite şi a încercat descopere dacă sunt corelaţii între această rată şi o serie de factori precum participarea regulată la serviciile religioase ale bisericilor, nivelul de educaţie şi salariul. În timp ce venitul şi educaţia s-au dovedit a avea un impact destul de redus asupra longevităţii, participarea regulată la biserică a fost asociată cu o speranţă de viaţă cu 7 ani mai mare decât în cazul celor care nu merg la biserică. În rândul populaţiei de culoare această speranţă de viaţă s-a dovedit cu 14 ani mai mare comparativ cu cei care nu frecventează biserica. Realizatorii acestui studiu au atribuit această speranţă mai mare de viaţă relaţiilor interumane de o calitate mai bună, care se dezvoltă în biserică, precum şi unui stil de viaţă mai sănătos.

Bunn şi Randall susţin că există corelaţii între interesul omului pentru spiritualitate şi modul în care acesta face faţă bolilor incurabile. Dacă persoanele care nu au un interes special pentru spiritualitate şi care nu au un scop anume în viaţă sunt asociate cu cazuri de insomnie, anxietate sau lipsă de speranţă, credinţa şi interesul pentru religie sunt asociate cu perspective mai optimiste asupra vieţii, chiar şi în cazurile în care persoanele respectivă se confruntă cu diferite boli.

Autorii studiului au subliniat că studiul lor nu demonstrează că religia şi credinţa au efecte miraculoase asupra vieţii şi sănătăţii omului, însă ele îi oferă un sens în viaţă, îl ajută să fie optimist, să aibă o perspectivă pozitivă asupra vieţii, iar acestea „pot să aibă un impact substanţial asupra sănătăţii fizice”. Bunn şi Randall citează, de exemplu, un studiu conform căruia lipsa de speranţă creşte riscul de a face un atac cardiac sau o formă de cancer. Pe de altă parte, interesul pentru credinţă şi implicarea în viaţa şi activităţile unei biserici sunt asociate cu comportamente care favorizează o viaţă mai lungă şi mai sănătoasă: abstinenţă sau consum redus de alcool, abstinenţă de la fumat sau comportament sexual mai sănătos.

Medicii ar trebui să acorde o importanţă mai mare vieţii spirituale a pacienţilor şi să încerce să descopere dacă bolile acestora nu sunt determinate şi de anumite perspective asupra vieţii, care ar trebui corectate, cred autorii studiului. În opinia lor, tratamentul nu trebuie să aibă în vedere doar dimensiunea fizică, ci şi pe cea spirituală a omului.

semneletimpului.ro