Curând, se împlinesc 95 de ani de la moartea vrednicului de pomenire părinte Alexei Mateievici

În legătură cu aniversarea a 95 de ani de la trecerea la cele veşnice a preotului şi poetului naţional Alexei Mateevici, îndemnăm toţi slujitorii din cuprinsul Mitropoliei Chişinăului şi a Întregii Moldove, ca duminică, 26 august a.c., să înalţe rugăciuni în cadrul Sfintei Liturghii pentru odihna sufletului vrednicului nostru înaintaş – luminător al poporului şi autor al versurilor imnului naţional.

Direcţia Mitropolitană

 

Alexei Mateevici (n. 27 martie 1888, Cainari. d. 24 august 1917, Chisinau)
Cronologie
1888 – La 16 martie (stil vechi) se naste la Cainari, fostul judet Bender, Alexei Mateevici, primul copil al preotului Mihail Mateevici, originar de prin partile Sorocii, casatorit cu Nadejda (1863-1930), fiica protopopului Ioan Neaga din Causani.
1893 – Parintii se muta cu traiul in satul Zaim. Aici micul Alexei invata la scoala primara si se familiarizeaza cu frumoasele povesti si balade, pe care le aude de la parintii sai, precum si de la taranii de prin partea locului.
1897 – Este inscris de parinti la scoala teologica din Chisinau, pe care o termina (conform adeverintei de absolvire) in 1902, „cu privilegii”( cum laude).
1902-1910 – Isi urmeaza studiile la seminarul teologic. Face cunostinta si se imprieteneste cu viitorul sculptor Alexandru Plamadeala (1880- 1940), care studia si el la seminar in aceiasi perioada.
1906 – La 24 iunie, la numai 43 de ani, inceteaza din viata tatal lui Alexei Mateevici.
1907 – In primele numere ale ziarului „Basarabia” (din 1907) ii apar poeziile „Taranii”, „Eu cant”, „Tara”. Tot aici publica articolele „Sfantul Vasile – Anul Nou in obiceiurile moldovenilor basarabeni” (nr.1) si „Din cantecele poporane ale Basarabiei” (nr.11).
1910 – Devine student la Academia teologica din Kiev, pe care o absolveste in 1914. In aceiasi ani, dupa marturisirea unui coleg, „Mateevici traia ca intr-o betie a cititului”. Traduce mult din literatura rusa clasica si studiaza trecutul istoric si cultural al poporului sau.
1910- 1911 Publica in „Chisineovschie eparhialinie vedomosti” (nr.45, 49, 52 din 1910 si nr.42 din 1911) studiul lingvistic „Momente ale influentei bisericesti asupra originii si dezvoltarii istorice a limbii moldovenesti”, precum si articolele „Motive religioase in credintele si obiceiurile moldovenilor basarabeni” (nr.9, 13, 14), „Bocetele funerare moldovenesti” (nr.38, 39, 40, 41).
1912 – Vede lumina tiparului (Chisineovschie eparhialinie vedomosti, nr. 12, 13, 19, 22, 23) articolul „Schita a traducerilor moldovenesti religioase si de trai”.
1913 – Apare in revista „Luminatorul” (nr. 8, 9, 10, 11) studiul „Mitropolitul Gavril Banulescu – Bodoni”.
1914 – Se casatoreste cu Teodora Borisovna Novitschi, absolva Academia teologica si se intoarce la Chisinau. La 22 septembrie e numit provizoriu profesor de limba greaca la seminarul unde invatase.
1915 – Tine o cuvantare in fata absolventilor seminarului din Chisinau. La 23 iunie viziteaza stravechea biserica din Causeni, pe care o gaseste „uimitor de bine pastrata”.
1917 – In vara acestui an scrie poeziile: „Vad prabusirea”, „Cantec de leagan”, „Basarabenilor”, „Frunza nucului”, „Unora” s.a. La 17 iulie plasmuieste poezia „Limba noastra”, poate cea mai frumoasa oda inchinata limbii romane. La 13 august (stil vechi), bolnav de tifos exantematic, se stinge din viata la spitalul nr.1 din Chisinau si este inmormantat la cimitirul central de pe strada Armeneasca.
In anul 1934 la mormantul sau a fost ridicat un bust realizat de sculptorul Alexandru Plamadeala, pe care-l cunostea din 1910.
Scrie Limba Noastra – Ca si ardealul, Basarabia a singerat sub asuprire straina. Poe­zia ei e numai glas al patriei. Nascut pe acest pamint, alexe Ma­teevici a trait doar 29 de ani. a fost preot militar, luind parte la luptele de la Marasesti. Urmele istoriei, glasul „stramosilor mol­doveni”, poezia populara stirnesc poetului basarabean vechi dureri si proaspata inflacarare.

Poezii
Cantecul zorilor
Taranii
Tara
Eu cant
In zarea anilor
Atunci cand soarele apune
Pocainta hotului
Mangaiere
Cina cea de taina
Hristos au inviat
Cantecul clopotului
Un vis dorit
Mantuirea
Un sfat
Roaga-te
Lumina cea de seara
Psalmul al 83-lea
Intrarea Domnului Iisus Hristos in Ierusalim
Ingerul si mironositele
In dimineata duminicii
Inaltarea la cer a Domnului Iisus Hristos
Fratelui crestin
Cautarea lui Dumnezeu
Noaptea nasterii
In Betleem
Hristos pruncul
Hristos
Mama
Limba noastra (imnul Republicii Moldova)
Vad prabusirea
Cantec de leagan
Atatea chipuri
Pietre vechi
Basarabenilor
Frunza nucului
Unora
La noul-Neamt
Deasupra Targului Barlad
Muncitorul
Fie voia ta!
Hristos dupa cina cea de taina
Cantarea slavei
Hristos in biserica Ierusalimului

Proza
Toamna

Publicistica
Chestia preoteasca
Lupta moldovenilor pentru drepturi
Datoria noastra
Ce ne trebuie noua?
Preotimea si poporul nostru
Spre lumina!
Munca noastra
Trecutul si viitorul
Alegerile
Tovarasiile de cultura pe la sate
Unirea culturala
Doua cuvinte despre tutun si bautura
Cuvant impotriva betiei
Expozitia din Kiev
Cuvantarea la primul congres al invatatorilor moldoveni din Basarabia