Sărut mâna părinte, îmi este chiar şi greu ca să vă scriu. Ma simt tare păcătoasă şi simt că nici Dumnezeu nu mă mai ascultă, mii şi frică să mă mai duc la biserică. Şi toate astea au început să apară vara trecută … când am fost descurajată şi dezamăgită într-un băiat de care m-am îndrăgostit. Sunt tot timpul prinsă de ispită, şi cad, nu am puterea de a ma ridica. Nici posturile nu le pot ţine până la capăt, nici rugăciuni nu îmi prea fac, mă simt foarte păcătoasă şi mii teamă de aceasta situaţie, vreau să mă întorc la bunul Dumnezeu şi să îmi ierte păcatele. Daţi-mi vă rog un sfat!
- Rodica a întrebat 14 ani ago
- last edited 2 luni ago
- You must login to post comments
Doamne ajută. Sfatul ar fi să vă întoarceți și să lăsați frica. E clar că viața e plină de ridicări și de căderi. Însă după cum și scumpul nostru părinte, Dumnezeu să-l odihnească, Teofil Pârâianul spunea: Dacă nu ar fi fost căderea nu era să fie atât de frumoasă ridicarea. E clar. Însă pentru cei care ajung deja la o treapta mai mare a trăirii de credință există o altă teorie și anume: Încercările ne întăresc. Și la aceasta vă recomand o mică pildă: „Păţania măgarului bătrân”. Încercați să vă căutați un duhovnic care să vă poate ține pe linia adevărului și a nădejdii.
Să ne silim să fim împăcați sufletește și să ne bucurăm de cele primite de la Domnul.
Cu râvnă întru Domnul,
Vitalii Mereuţanu – Magistru în Teologie
- Guest a răspuns 14 ani ago
- You must login to post comments
Te rog să te autentifici mai întâi pentru a trimite.
