cununie

Bună seara, Părinte! Am relatat câte ceva din isoria vieţii mele in intrebarea nr.15084. Am fost la Părintele meu Duhovnic şi m-a sfătuit de dragul copilului să păstrez liniştea şi să mergem mai departe spre Taina Sfintei Cununii, să devenim o familie. A mai zis că copiii nu au nevoie de părinţi vitregi, artificiali, ci obligatoriu – naturali! Şi că relaţia dintre noi scârţiie anume din cauza că nu suntem cununaţi. Am venit acasă după spovedanie mai bucuroasă şi mai hotărâtă ca niciodată de a face pregătirile pentru Cununie. Nu mult timp după, apar certuri din nou şi respectiv gândurile de a evada. Părinte, dar eu nu ştiu totuşi ce înseamnă Dragostea, care e definiţia acestui deosebit, măreţ sentiment? Ceea ce simt eu e stimă pentru acest barbat, şi da îmi doresc prezenţa lui în vieţile noastre (a mea şi a copilului) (între ei e o legătură strânsă),dar nu dorinţa de a îmbătrâni alături de el. Mulţumim pentru timpul preţios ce mi l-aţi acordat.