Sărut mâna, părinte. Îndrăznesc şi eu să vă povestesc ceva. De câteva luni mă simt foarte rău în mine. Simţeam cum cineva îmi strângea sufletul şi simţeam parcă lipsea ceva din mine. Acum anul acesta am crezut că nu o să mai am această problemă, dar m-am confruntat iar cu ea. Am simţit un gol în suflet foarte mare, de ce se întâmplă asta? E posibil din cauza că nu am spus toate păcatele la spovedanie şi asta rămâne că mai sunt “rădacini” rămase. E din cauza că încep să-mi pierd credinţa? Vă rog să-mi răspundeţi, mulţumesc.