sf taina a cununiei..

Nu am de adresat o întrebare, însă vreau să împărtăşesc crezul meu şi anume: buletinul, certificatul, fie de căsătorie, de naştere sau divorţ sunt ‘hârtii’ ce folosesc doar pe pământ. Nu vreau să filozofez prea mult căci nu e bine, însă sunt căsătorit şi cu durere în suflet vă mărturisesc că am greşit faţă de soţia mea prin răutăţi de tot felul, însă buna mea soţie m-a avertizat că nu e bine, acum m-a părăsit şi-mi cere divorţul. Eu nu am ce să-i reproşez chiar mi-e ruşine de ceea ce am făcut, însă s-a produs o minune, ne-a dăruit Dumnezeu un copil minunat. Eu am început să-mi dau seama că am greşit târziu ce-i drept însă am părăsit păcatul şi nelegiuirile e foarte greu, căci mă obişnuisem cu păcatul. Am mers la preot, am vorbit cu el şi mi-am găsit duhovnic, am început să mă apropii de biserică, datorită suferinţei căci îmi iubesc familia. Uşor m-am integrat în biserică, dar ce-i mai minunat, că-mi place, mă simt bine deşi ispita nu mă lasă, e o luptă acerbă între păcat şi biserică, prima dată am mers la biserică crezând că o amăgesc pe soţia mea, că sunt mai bun, însă mi-am dat seama că mă mint pe mine şi că nu e de joacă, mergeam la biserică, dar nu înţelegeam multe şi mă plictiseam însă am început să citesc noul testament, psaltirea, diferite rugăciuni şi mai nou din cartea sf. Siluan Antonitul. Am simţit ceva deosebit, nu pot defini însă când citesc acea carte, îmi vine să plâng îmi dau seama ce bun este Dumnezeu cu mine şi ce onoare am să fiu om, dar nu numai cu numele, ci îndeosebi cu sufletul şi caracterul, dar soţia mea e foarte hotărâtă să divorţeze, eu însă nu-i fac voia însă mă rog pentru ea şi pentru mine. Nu am să stau cu forţa lângă ea, am să o ajut dacă-mi o va cere cu orice, merg, îmi vizitez băiatul, însă am mare nădejde că Dumnezeu o să mă sprijine în lupta mea de a-mi recăpăta familia, pentru care am să lupt până mor, însă fără avocaţi vicleni sau vorbe, am să mă lupt frumos cu răbdare multă, dragoste faţă de ea şi de aproapele meu, mi-am dat seama că tot ea m-a făcut să fiu aşa. Dumnezeu lucrând fin în sufletul meu, iar dacă se va încăpăţăna să nu mă vrea niciodată o să-mi asum aceasta, însă altă femeie nu mai vreau, indiferent de circumstanţe. Am greşit o dată, nu mai vreau să mai grelesc, am un botez, o cununie, o credinţă, o soţie. Sunt foarte supărat pe mine că m-am purtat urât cu ea, dar sunt bucuros că l-am aflat pe Dumnezeu, lupta e crâncenă ispitele sunt multe, însă vă rog pe toţi cei ce aveţi bunăvoinţa să vă rugaţi pentru mine, căci de nimic nu m-am folosit pe acest pământ ca de suferinţă : suferinţa te face om, te căleşte. Dumnezeu să ocrotească toate familiile, căci nu este bucurie mai mare ca Dragostea pe pământ!