Sărut mâna, sfinţiţi părinţi, vă rog să ne daţi un sfat în următoarea situaţie: Să încep de la început. Sora mamei mele are un fecior de la primul bărbat pe care nu prea l-a crescut, adică el a locuit mai mult la bunica sau rude. Un timp a locuit la noi după ce părinţii mei l-au luat cu ei peste hotare la lucru. După ceva timp el a iertat-o pe mătuşa şi s-a întors acasă. Dar nu a fost pe mult timp că s-a căsătorit şi nu mai vroia să-i ţie pe ambii la ea. Iar l-a alungat, el şi-a cumpărat casă şi a decis să îşi trăiască viaţa fără mamă. Din rude toţi l-au ajutat, dar asta nu-i place mătuşei, este foarte invidioasă. Dar fiindcă părinţii mei continue să-l ajute şi aici cu ce pot şi la lucru îl iau, au rămas cei mai vinovaţi, mai cu seamă mama. Mi-au spus din rude că mătuşa o blesteamă pe mama foarte tare şi chiar a spus o dată că se va duce la mănăstire şi va pune lumânări „ca să se usuce ca lumânarea mama”. Nu am luat în serios de fapt ne gândeam că a spus-o la nervi şi nu mai este chiar în stare să facă aşa de mult rău propriei surori. Dar de la un timp mama are foarte mari dureri de la care nu poate merge şi la câţi medici s-a adresat, nimeni nu poate s-o ajute, prescriu medicamente multe, dar fără folos. Ajutaţi-ne vă rog cu un sfat, ce să facem? Mulţumesc.