Bună ziua. Nu e corect cum gândiți dvs. Dumnezeu i-a dat omului libera voință și dacă omul nu-i cere, sau nu se roagă pentru ceva de care are nevoie, atunci Dumnezeu nu-i poate viola prorpia voință. Însă despre boală sfinții părinți spun că trebuie să îngăduim medicilor să facă tot ce se poate face omenește, iar restul să-l lăsăm în mâna lui Dumnezeu. Și (dacă ne privește pe noi înșine), atunci trebuie să avem răbdare în boală, și s-o primim ca pe plătirea păcatelor proprii în această viață. Iar asta s-o facem din evlavie, jertfă știind că a îngăduit Dumnezeu pentru binele nostru sufletesc. Cât despre copilul dvs, dacă a fost voia lui Dumnezeu să-l ia, dvs nu trebuie să cârtiți dar oricum să-l slăviți pe Dumnezeu și să gândiți că aveți acum un îngeraș în cer care se roagă pentru dvs (dacă a fost mic). Iar de a fost mai mare atunci rugați-vă pentru mântuirea lui și nu vă pierdeți credința. Căci astfel îl faceți pe Dumnezeu nedrept în ceea ce a făcut, dar noi știm că el face de toate ca omul să se mântuiască și deci la luat la momentul cel mai potrivit pentru copilul dvs pentru a-l așeza în rai. 

Judecățile lui Dumnezeu față de ale noastre sunt departe ca răsăritul de apusuri.