Vă scriu aceste rânduri în speranța că voi primi un sfat pe care nu a reușit nimeni să mi-l ofere până acum. Am 19 ani și de 2 ani locuiesc cu un băiat (are 20 de ani) fără a fi căsătoriți. Iarna trecută, înainte de Crăciun am aflat că sunt însărcinată. Avand în vedere că nu suntem căsătoriți, nu avem o locuință a noastră și că veniturile noastre sunt destul de limitate, am decis că cea mai bună soluție pentru noi, dar și pentru copil este avortul. Nu am mai apucat să fac chiuretajul, deoarece în prima zi de Crăciun am pierdut sarcina. Experienta aceasta a avut urmări. De atunci am coșmaruri aproape zilnice cu un bebeluș (fetiță). Aș vrea să știu ce pot face pentru a mă liniști și cât de grav este faptul că intenționam să comit un avort. Vă mulțumesc anticipat! Doamne ajută!
- bianca a întrebat 12 ani ago
- last edited 10 luni ago
- You must login to post comments
Dar, oare cât de strașnic poate fi un omor? Și nu doar un simplu omor, ci un om, rupt în bucăți, absorbit cu un aspirator, etc. Cum credeți, așa ceva, e strașnic? Cât despre copil, de ce credeți că cel mai bine pentru el este să meargă la întuneric? Dvs. nu va-ți gândit la copil, ci la propria piele, la acea ca să trăiți bine, să vă distrați și să nu aveți obligații… Asta e problema! Ce trebuie să faceți? În primul rând, să dați dovadă de pocăință sinceră pentru faptul că ați dorit să comiteți un păcat așa de mare! În al doilea rând, să cereți de la părintele canon de pocăință pentru faptul că ați dorit moartea copilașului, să vă cununați și să dați naștere la alți copii, ferindu-vă în veci de a omorî…
Dumnezeu să vă ierte și să vă lumineze!
Preot Iulian Rață
- Guest a răspuns 12 ani ago
- You must login to post comments
Te rog să te autentifici mai întâi pentru a trimite.
