Posedare

Părinte, sărut mâna! Mă neliniștește un gând… am o teamă. Am mai avut-o, m-a lăsat în pace, până când o prietenă mi-a povestit că la Sf. Parascheva (ea fiind cadru medical pe ambulanță), a văzut o tânără posedată, ce se chinuia foarte, foarte tare… scoțând niște sunete destul de urâte. După ce mi-a povestit aceste întâmplări, m-am întristat iar… A reapărut teama. De ce sunt oamenii poasedați părinte?? De păcatele lor… ale părinților… ale strămoșilor? Eu mă tem pentru sufletul meu să nu ajung și eu așa… Ce să fac? Cum să depășesc teama asta? Am atât de mulți vrăjmași… așa mi-a zis duhovnicul (cel al mândriei… al răutății, etc.).. offf, cât îmi doresc să mă schimb.. Mă lupt efectiv cu acești vrăjmași,, încerc să fac voia Domnului, dar mi-e teama să nu fiu posedată într-o zi. Cum să mă liniștesc?Sărut mâna din suflet!