Cel ce a ieşit din mormânt ca un mire;
şi să prăznuim, împreună cu cetele iubitoare de praznice,
Paştile lui Dumnezeu, cele mântuitoare”
(Canonul Învierii, cântarea a 5-a)
Iubiţi credincioşi,
Bunul Dumnezeu ne-a învrednicit şi în acest an să trăim marea bucurie a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, „Paştile cele mari şi prea sfinte”. În viaţa duhovnicească a fiilor Bisericii Ortodoxe Sfânta şi luminata zi a Învierii este cea mai strălucită sărbătoare şi cea mai mare bucurie. Bucuria aceasta are rădăcini puternice în învăţătura de credinţă a Sfin¬tei noastre Biserici: „Şi a Înviat a treia zi după Scripturi” (Simbolul Credinţei – Crezul.)
Învierea ne descoperă adevărul, cunoaşterea cea adevărată. Învierea Domnului nostru Iisus Hristos este piatra de temelie a vieţii şi a Bisericii. Proorocii au vestit cu sute de ani înainte taina cea mare a Învierii Domnului. Psalmistul David, luminat de Duhul Sfânt, a profeţit despre Mesia zicând: „Că nu vei lăsa sufletul meu în iad, nici nu vei da pe cel cuvios al Tău să vadă stricăciunea. Cunoscute mi-ai făcut căile vieţii; umplea-mă-vei de veselie cu faţa Ta şi în dreapta Ta de frumuseţi veşnice mă vei sătura” (Psalm XV, 10-11). După Înviere, Domnul Iisus s-a arătat de nenumărate ori ucenicilor ca să-i convingă că Învăţătorul lor este viu, că trăieşte şi a împlinit ceea ce cu mult înainte a proorocit. Sprijinindu-se pe faptul Învierii lui Iisus, Apostolii I-au propovăduit învăţătura şi au dus făclia credinţei până la marginile lumii. Nimic nu a fost în stare să le clatine credinţa: nici ameninţările, nici închisoarea, nici bătăile, nici uciderea cu pietre, cu sabia sau prin răstignire. Din Învierea Domnului au izvorât toate puterile duhovniceşti şi înfloresc virtuţile sfinte ale credinţei creştine.
Iubiţi fii şi fiice duhovniceşti, Întreaga viaţă a creştinilor ortodocşi este o călătorie cu Hristos, prin Sfintele Taine, spre Înviere. Sfânta noastră Biserică a rânduit Postul Mare sau Postul Sfintelor Paşti, ca un binecuvântat prilej de a ne desăvârşi, de a ne pregăti pentru urcuşul spiritual spre slăvita Înviere a Domnului.
Vremea pocăinţei ne este dată pentru aceea, ca să ne îngrijim de starea noastră sufletească. Să ne cercetăm inima şi să vedem dacă am scăpat de patimile şi păcatele noastre. În legătură cu această perioadă de nevoinţă duhovnicească, Sf. Ioan Gură de Aur spune: „Am lepădat povara postului, dar n-am lepădat şi rodul postului… A trecut osteneala nevoinţelor, dar să nu treacă râvna faptelor bune…”.
Pentru a trăi cu adevărat minunea Învierii Domnului, să lăsăm deprinderile cele rele, duşmănia şi lăcomia, să căutăm binele şi adevărul, evlavia şi smerenia, să ne înnoim şi să ne prefacem inima şi viaţa noastră potrivit cu învăţătura lui Hristos, prin rugăciune, prin post, prin fapte bune, prin propria noastră înviere la o viaţă nouă, la o viaţă călăuzită de virtuţile creştine.
Iubiţi credincioşi, aproape de două mii de ani întreaga creştinătate se închină Domnu¬lui Iisus care a zdrobit cătuşele morţii şi a ieşit din mormânt, prin piatra pecetluită de evrei, şi în toată această perioadă, în fiecare primăvară, în noaptea cea plină de taină, în sfintele locaşuri se aude cântarea „Învierea lui Hristos văzând…”.
Pentru creştinul ortodox toată viaţa este un Paşte sau o sărbătoare, deoarece viaţa îi este luminată şi se sfinţeşte de harul lui Hristos cel Înviat: „Eu sunt învierea şi viaţa; cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi” (Ioan XI, 25).
Marele Praznic al Învierii Domnului să-l petrecem cu bucurie sfântă, şi bucuria Învierii să stăpânească inimile tuturor. Să nu vă lăsaţi pradă întristării din cauza neputinţei sau neajunsurilor vieţii, să aveţi convingerea că în biruinţa Domnului Hristos asupra morţii şi a răului se află şi biruinţa noastră în toate încercările vieţii, că Domnul a Înviat pentru fiecare dintre noi. Serbarea Învierii Domnului în acest an este frumos îmbinată cu mar¬carea împlinirii celor 650 de ani de la formarea Statului Moldovenesc. Pen¬tru Biserica Ortodoxă din Moldova, care în permanenţă a trăit şi s-a dez¬voltat împreună cu statalitatea, jubileul marcat este parte componentă a istoriei sale. Astfel, cu această ocazie, am binecuvântat şi vom binecuvânta în continuare organizarea diverselor manifestări cu caracter sărbătoresc, inclusiv editarea cărţilor bisericeşti dedicate acestui eveniment. Cu bunăvoinţa lui Dumnezeu, anul acesta serbez cel de-al 20-lea Paşti împreună cu Sfinţiile şi Domniile voastre, cât şi cei 35 de ani de slujire Sfântului Altar – fapt ce mă determină să mulţumesc tuturor celor care au stat în toată această perioadă alături de Biserica lui Hristos cel Înviat, păstrând cu sfinţenie datinile străbune şi înmulţind slava Bisericii.
Să ne bucurăm de lumina Învierii Domnului în unire şi pace, iar cre¬dinţa în Hristos şi în Înviere să ne călăuzească spre adevărata înţelegere a vieţuirii noastre în această lume.
Vă doresc tuturor să aveţi parte de harul Învierii Domnului, de Sărbă¬tori împodobite cu lumină, sănătate, bucurii, şi vă adresez, cu toată căldura, tradiţionala urare:
Adevărat a înviat!
+VLADIMIR,
Mitropolit al Chişinăului şi al întregii Moldove