Papa foloseşte în predicile sale exemplul Sfinţilor slavi Chiril şi Mefodie
Revelaţia trebuie să penetreze fiecare cultură iar adevărul mântuirii trebuie să fie exprimat în toate limbile lumii, a afirmat Papa Benedict al XVI-lea astăzi, când a reflectat asupra exemplului „apostolilor slavilor” în cadrul audienţei generale din Piaţa San Pietro. Continuând seria catehetică despre marii gânditori ai Bisericii din Răsărit şi din Apus din Evul Mediu, Papa a ales să vorbească astăzi despre Sfinţii Chiril şi Mefodie.Pontiful a spus că cei doi fraţi sunt „un exemplu clasic de ceea ce astăzi se exprimă prin termenul „inculturare”: fiecare trebuie să acţioneze pentru ca mesajul revelat să penetreze propria cultură şi să exprime adevărul mântuirii în propria limbă”. A admis apoi că aceasta presupune „o muncă foarte exactă de „traducere”, fiind nevoie de găsirea termenilor potriviţi care să propună bogăţia Cuvântului revelat, fără a-l trăda”. „Cei doi fraţi sfinţi au lăsat în acest sens o moştenire semnificativă la care Biserica continuă să se uite şi astăzi pentru a fi inspirată şi călăuzită”. A amintit că cei doi fraţi au adus o contribuţie esenţială la dezvoltarea popoarelor slave, nu doar din perspectivă religioasă ci şi culturală şi naţională. Misiunea lor între slavi „a avut un succes neobişnuit”, a explicat Papa. „Cu traducerea liturgiei în limba slavă cei doi fraţi au câştigat afecţiunea oamenilor.” Ei au combătut şi o erezie a vremii, ce spunea că la Dumnezeu te poţi ruga în mod licit doar în trei limbi: ebraica, greaca şi latina.
Urmându-l pe Sf. Grigore de Nazianz, care a subliniat valoarea limbii în transmiterea Revelaţiei, „Chiril i-a cerut lui Hristos să vorbească în slavă prin el!”, a mai spus Pontiful. „Şi-a început lucrarea de traducere cu o invocaţie solemnă: Ascultă, popor slav, ascultă Cuvântul care vine de la Dumnezeu, Cuvântul care încurajează sufletele, Cuvântul care conduce la cunoaşterea lui Dumnezeu”. Apoi Papa a amintit de contribuţia fraţilor la crearea alfabetului folosit la traducere. „De fapt, cu ani înainte ca principele de Moravia să îi ceară împăratului Mihail al III-lea să trimită misionari în ţara sa, se pare că Chiril şi fratele său Metodiu, înconjuraţi de un grup de discipoli, au lucrat la un proiect de strângere a dogmelor creştine în cărţi scrise în slavă. Atunci a devenit clar că este nevoie de noi semne grafice, mai adecvate pentru limbajul scris: astfel s-a născut alfabetul glagolitic, care, modificat ulterior, a fost numit alfabetul chirilic, în onoarea celui care l-a gândit iniţial.”
Conceperea acestui alfabet a fost „un factor decisiv pentru dezvoltarea civilizaţiei slave în general”, a mai spus Episcopul Romei. A fost un element cheie pentru aducerea la Hristos a slavilor. „Chiril şi Metodiu au fost convinşi că diferitele popoare nu pot să considere că au primit pe deplin Revelaţia până când nu o ascultă în propria limbă şi nu o citesc cu caracterele potrivite alfabetului propriu.”
www.catolica.ro