Religia revine în şcoală sub egida Kremlinului
La mai bine de 90 de ani de la revoluţia sovietică, religia va deveni o disciplină oficială în şcolile publice din Rusia peste trei ani. Şcolile vor oferi cursuri de „formare spirituală şi morală”, putându-se alege între patru religii tradiţionale: creştinism ortodox, islamism, iudaism şi budism. Orele se vor desfăşura de-a lungul a trei linii formative: fundamentele culturii religioase; fundamentele uneia dintre cele patru religii tradiţionale; şi fundamentele eticii. Întoarcerea religiei în şcolile din Rusia are loc sub egida Kremlinului, mai exact a preşedintelui Dmitri Medvedev. Ministrul rus pentru ştiinţe şi educaţie, Andrei Fursenko, a oferit detalii despre proiectul pilot ce va începe în septembrie în 18 regiuni şi 12.000 de şcoli. Costul va fi de „sute de milioane de ruble”, acoperit parţial de la buget. Ministrul a ţinut să sublinieze că „banii nu vor fi cheltuiţi aiurea”, ci pentru realizarea de noi manuale şi pentru acoperirea salariilor a 44 de mii de profesori, care vor fi selectaţi dintre profesorii existenţi deja în şcoli şi care vor urma un curs de pregătire specială în anul 2009-2010.
De fapt religia s-a întors în unele şcoli ruse de mai mulţi ani. În 2006 mai multe şcoli din Belgorod, Bryansk, Kaluga şi Smolensk au introdus istoria Ortodoxiei ruse între materii, stârnind protestele unor comunităţi, precum cea musulmană. Fursenko răspundea atunci: „copiii trebuie să cunoască istoria religiei şi culturile religioase”. Proteste au apărut şi acum, când introducerea religiei în şcoli are sprijin oficial. Conform sondajelor, 72,6% dintre cetăţenii ruşi se declară ortodocşi, dar doar 3% dintre ei merg la biserică săptămânal. Cu toate acestea Kremlinul sprijină şi promovează implicarea tot mai mare a Patriarhiei ortodoxe în viaţa ţării. Medvedev s-a exprimat că doreşte prin orele de religie să cimenteze valorile comune şi identitatea naţională, venind în acelaşi timp în ajutorul tinerilor ruşi, marcaţi de dezorientare.
Medved a asigurat că „orice forţare şi presiune (de a participa la orele de religie) va fi considerată complet inacceptabilă şi contraproductivă”. La rândul său, Fursenko a spus că „toate materialele vor căuta să fie pe placul diferitelor denominaţiuni, inclusiv a ateilor”. Astfel, cărţile, „deşi pregătite de ortodocşi, vor fi văzute şi de reprezentanţii celorlalte religii”.
