Idei false despre băuturile alcoolice
În continuare vă vom prezenta câteva idei false, intrate în accepţiunea generală, legate de consumul de alcool, precum şi informaţii despre consecinţele reale ale alcoolismului. Unele dintre cele mai frecvente astfel de „idei”, în cele ce urmează. „O alcoolemie sub 0,5 g alcool/l sânge nu are efecte asupra organismului”. Cercetătorii în domeniu au demonstrat că primele efecte ale alcoolului asupra organismului apar la concentraţii de 0,3 g alcool/l de sânge. Chiar şi în doze mici, alcoolul consumat acţionează direct asupra creierului (asupra cerebelului). Cantitatea de alcool conţinută în 100 ml de vin este echivalentă cu cea conţinută în 250 ml de bere sau în 30 ml de băutură alcoolică de 40°C;
– „Alcoolul ne dă forţă!” De fapt, alcoolul determină euforie, o senzaţie de bine, dar şi de supraestimare a forţelor proprii. Mai mult, alcoolul diminuează reflexele, îngustează câmpul vizual, reduce capacitatea de coordonare a mişcărilor. Totodată, scade capacitatea de a analiza o anumită situaţie şi scade capacitatea de decizie;
– „Să bem o cafea!”, „Să bem multă apă!”, „Să facem sport!”, „Să facem un duş rece!”, „Să înghiţim o lingură de ulei!” – nici una din toate aceste măsuri nu grăbeşte eliminarea alcoolului din sânge. Eliminarea alcoolului se realizează în principal prin metabolizare la nivel hepatic. În cantităţi mai mici, alcoolul se elimină şi pe alte căi: la nivel renal sau la nivel respirator;
– „Să punem sare în băutură pentru a reduce efectele alcoolului!” Adăugarea de sare în băutură are drept efect mascarea gustului alcoolului, dar cantitatea de alcool ingerată va fi aceeaşi (concentraţia de alcool din pahar nu se modifică, iar volumul de alcool ingerat va fi acelaşi). Consumul de băuturi alcoolice în amestec cu sucurile (în special cu sucul de grapefruit, care maschează gustul de alcool) nu reduce efectele alcoolului, ci cantitatea de alcool ingerată va fi aceeaşi;
– „Dacă ţinem alcoolul în gură nu ne îmbătăm!” Absorbţia alcoolului începe încă de la nivelul cavităţii bucale, se continuă în stomac şi se absoarbe, în cea mai mare măsură, la nivelul porţiunii iniţiale a intestinului subţire. Cantitatea de alcool care se absoarbe de la nivelul cavităţii bucale ajunge direct în circulaţia sistemică (acţionează rapid asupra creierului), de aceea, dacă se ţine băutura mai mult timp în gură, absorbţia alcoolului va fi mult mai rapidă;
– „Este suficient să ne odihnim o oră după ce am consumat un pahar cu vin în plus, iar apoi să ne continuăm drumul conducând maşina!” Mulţi conducători auto cred că, dacă se odihnesc o oră după ce au consumat un pahar de vin în plus, este suficient pentru a conduce maşina fără riscuri. Ţinând cont de faptul că, în medie, organismul elimină într-o oră 0,1-0,15 g alcool/l sânge, această limită de timp trebuie modificată. Astfel, sunt necesare 3-4 ore pentru a se elimina din organism cantitatea de alcool conţinută în două pahare cu vin. Cu cât se consumă o cantitate mai mare de alcool, cu atât mai mult va creşte intervalul de timp necesar pentru eliminarea acestuia din organism.
O alcoolemie de 0,5 g/l sânge corespunde unei cantităţi de 0,25 mg/l în aerul expirat. Fără a ţine seama de particularităţile organismului de metabolizare a alcoolului, se consideră că un bărbat, având 75 de kilograme, dacă bea un pahar cu vin (100 ml) înainte de a mânca, va avea o alcoolemie de 0,25 g/l, dar alcoolemia va fi 0,15 g/l, dacă vinul este consumat în timpul mesei. În schimb, la o femeie de 75 de kilograme care bea un pahar cu vin (100 ml) înainte de a mânca, alcoolemia va fi de 0,3 g/l, iar dacă vinul este consumat în timpul mesei, alcoolemia va fi 0,2 g/l. Un al doilea pahar cu vin dublează alcoolemia. Studii recente au arătat că o alcoolemie de 0,5 g alcool/l sânge creşte riscul de accidente rutiere de două ori. O statistică recentă menţiona că în aproximativ 70% dintre accidentele mortale care se produc în cursul nopţii, conducătorul auto prezenta o alcoolemie peste limita autorizată legal (peste 0,5 g alcool/l sânge).
