Icoana făcătoate de minuni a Maicii Domnului
din Kazan (Kazanskaya)
Icoana Maicii Domnului din Kazan (Kazanskaya) este o icoană făcătoare de minuni foarte cunoscută în Biserica Ortodoxă Rusă, ce a fost considerată de-a lungul veacurilor ocrotitoarea oraşului Kazan şi a poporului rus. Această icoana a Maicii Domnului cu Pruncul este unică prin faptul că în ea este reprezentată o singură mână, cea a lui Hristos care binecuvîntează. Mâinile Maicii Domnului şi mâna stângă a Mântuitorului nu sunt vizibile, ci se află sub veşminte.
Două mari catedrale, în Moscova şi în Sankt Patersburg, sunt închinate Maicii Domnului din Kazan şi alte numeroase biserici din întreaga Rusie. Icoana este sărbătorită pe 21 iulie şi 4 noiembrie. Numele icoanei vine de la localitatea, unde icoana a apărut, a fost păstrată, şi de unde cinstirea ei deosebită s-a răspândit în mai toate aşezările ţării. În textul Slujbei sărbătorii ei se aminteşte faptul că această icoană are o obârşie tainică.
Fară nicio îndoială, reprezintă voia lui Dumnezeu că dreapta credinţă să se răspândească din Rusia în rândul poporului tatar. Iată de ce cucerirea oraşului Kazan ,de către Ţarul Ivan cel Groaznic, nu a fost atât o cucerire teritorială, cât un triumf religios. Această victorie a fost considerată de către ţar ca un dar al lui Dumnezeu, primit prin mijlocirea Maicii Domnului. În 1552, după cucerirea oraşului, ţarul a dat ordin să se construiască catedrala cu hramul Buna Vestire, în cinstea Împărătesei Cerurilor. Lucrările au început în 1555, catedrala fiind finalizată cinci ani mai târziu.
Două mari catedrale, în Moscova şi în Sankt Patersburg, sunt închinate Maicii Domnului din Kazan şi alte numeroase biserici din întreaga Rusie. Icoana este sărbătorită pe 21 iulie şi 4 noiembrie. Numele icoanei vine de la localitatea, unde icoana a apărut, a fost păstrată, şi de unde cinstirea ei deosebită s-a răspândit în mai toate aşezările ţării. În textul Slujbei sărbătorii ei se aminteşte faptul că această icoană are o obârşie tainică.
Fară nicio îndoială, reprezintă voia lui Dumnezeu că dreapta credinţă să se răspândească din Rusia în rândul poporului tatar. Iată de ce cucerirea oraşului Kazan ,de către Ţarul Ivan cel Groaznic, nu a fost atât o cucerire teritorială, cât un triumf religios. Această victorie a fost considerată de către ţar ca un dar al lui Dumnezeu, primit prin mijlocirea Maicii Domnului. În 1552, după cucerirea oraşului, ţarul a dat ordin să se construiască catedrala cu hramul Buna Vestire, în cinstea Împărătesei Cerurilor. Lucrările au început în 1555, catedrala fiind finalizată cinci ani mai târziu.
În 1579 , Maica Domnului s-a arătat unei copile de 9 ani, pe nume Matrona, poruncindu-i să-i scoată la lumină chipul frumos zugrăvit de sub ruinele uneia dintre casele arse. Vedenia s-a repetat până când copila a înţeles că icoana trebuia luată de sub vatra odăii indicate. Pe 8 iulie 1579 aveau să descopere icoana făcătoare de minuni.
Vestea despre icona descoperită în mod miraculos s-a răspândit în întregul oraş. Grupuri întregi de oameni au început a se îndrepta către casa lor pentru a o vedea şi a i se închina.
Dusă din locul cu pricina, Fecioara din Kazan este purtată în procesiune în biserica Sfântului Nicolae, iar apoi în Catedrala Blagovesteniei (Buneivestiri), loc în care mulţi credincioşi alergând, au primit tămăduire sufletească şi trupească.
Aceste minunate fapte, şi nu numai ele, l-au determinat pe Ivan cel Groaznic să zidească pe locul apariţiei o mănăstire de maici, unde a aşezat icoana. Tânăra Matrona şi mama sa au devenit primele vieţuitoare al acestui aşezământ.
În 1594, au început lucrările la o nouă catedrală închinată Maicii Domnului. După un an, a fost sfinţită de către Mitropolitul Gherman.
Graţie donaţiilor ţarului icoana a fost ferecată cu aur, pietre preţioase şi perle. Mai tîrziu, o nouă ferecătură a fost făcută de către împărăteasa Ecaterina.
În 1798, în timpul aceleiaşi împărătese au început lucrările la o nouă catedrală. Aceasta a fost sfinţită în 1808.
În noaptea de 29 iunie 1904, câţiva bandiţi au pătruns în catedrala Mănăstirii din Kazan furând icoana Maicii Domnului. Nu după mult timp, hoţii au fost prinşi însă icoana dispăruse. Aceştia au declarat că icoana fusese tăiată în bucăţi iar apoi arsă. Nu s-a mai ştiut nimic de Icoana Maicii Domnului din Kazan, în legatură cu dispariţia ei apărând diverse presupuneri.
Vestea despre icona descoperită în mod miraculos s-a răspândit în întregul oraş. Grupuri întregi de oameni au început a se îndrepta către casa lor pentru a o vedea şi a i se închina.
Dusă din locul cu pricina, Fecioara din Kazan este purtată în procesiune în biserica Sfântului Nicolae, iar apoi în Catedrala Blagovesteniei (Buneivestiri), loc în care mulţi credincioşi alergând, au primit tămăduire sufletească şi trupească.
Aceste minunate fapte, şi nu numai ele, l-au determinat pe Ivan cel Groaznic să zidească pe locul apariţiei o mănăstire de maici, unde a aşezat icoana. Tânăra Matrona şi mama sa au devenit primele vieţuitoare al acestui aşezământ.
În 1594, au început lucrările la o nouă catedrală închinată Maicii Domnului. După un an, a fost sfinţită de către Mitropolitul Gherman.
Graţie donaţiilor ţarului icoana a fost ferecată cu aur, pietre preţioase şi perle. Mai tîrziu, o nouă ferecătură a fost făcută de către împărăteasa Ecaterina.
În 1798, în timpul aceleiaşi împărătese au început lucrările la o nouă catedrală. Aceasta a fost sfinţită în 1808.
În noaptea de 29 iunie 1904, câţiva bandiţi au pătruns în catedrala Mănăstirii din Kazan furând icoana Maicii Domnului. Nu după mult timp, hoţii au fost prinşi însă icoana dispăruse. Aceştia au declarat că icoana fusese tăiată în bucăţi iar apoi arsă. Nu s-a mai ştiut nimic de Icoana Maicii Domnului din Kazan, în legatură cu dispariţia ei apărând diverse presupuneri.
