Cel ce nu-şi ia Crucea şi nu-mi urmează mie, nu este vrednic de mine
„Pe toata calea suferintei, Hristos a purtat Crucea cu barbatie si multa rabdare, de la pretoriul lui Pilat pana la inaltimea Golgotei, drum lung de aproape doua zile. Purtand Crucea pe umeri si urcand, la orice urcus mai greu apasa spre pamant Crucea impiedicandu-L si Domnul cadea in genunchi. Cu aceasta nu numai ca-si sporea chinul, dar adeseori cadea jos sub greutatea Crucii, insa nu-L pasuiau. Caci ostasii si iudeii temandu-se sa nu moara pe cale inainte de al rastigni, L-au mai usurat putin, dand Crucea lui Simeon Cirineanul ca s-o duca. Aceasta usurare facuta Domnului de catre vrajmasii Lui, nu o faceau din mila, ci sa-L rastigneasca fiind viu si sa moara cu chin mai greu si cu batjocora mai mare. Purtarea Crucii de catre Hristos este o taina, ca sa ne faca sa intelegem ca vrea si noua sa ne dea Crucea Sa si sa ne faca partasi chinurilor Sale si prin aceasta si rasplatirilor Sale ceresti. Caci precum asupra lui Simon Cirineanul s-au revarsat nenumarate bunatati pentru ca a purtat Crucea Domnului, desi de sila si impotrivindu-se, tot asa se vor revarsa si asupra fiecarui om bun, care va imita pe Hristos si va purta Crucea Lui.Tu, abia de incepi sa faci vreun bine si indata ce dai peste cea mai mica suparare, ajunge un singur cuvant ispititor, ca sa te faca sa te intorci inapoi de pe cale. Aceasta tii rabdarea? Asa raspunzi tu la marea rabdare pe care a avut-o Domnul ca sa te mantuiasca? N-ai auzit tu pe Domnul cand zice: „Cel ce va rabda pana in sfarsit acela se va mantui!” si pe apostolul, care-ti porunceste sa rabzi in vreme de necaz si sa te bucuri in nadejde: „Mangaiati-va cu nadejdea, in necazuri fiti rabdatori!” (Rom. 12, 12). Tu la Sfantul Botez, ai fagaduit sa porti Crucea Domnului, adica patimi si ispite si sa urmezi lui Hristos, nu numai catava vreme drumul cel bun, ci in tot timpul vietii tale si pana la Golgota, adica pana la moarte de va fi nevoie. De ce nu rabzi acum necazul marunt ce-l ai, ci parasesti Crucea Domnului in mijlocul drumului si dai inapoi? Nu stii ca prin aceasta te faci nevrednic si dezmostenit de imparatia lui Dumnezeu. caci zice: „Cel ce nu-si ia Crucea si nu-mi urmeaza mie, nu este vrednic de mine”. „Tu, zice Marele Vasile, te-ai tocmit cu Hristos sa lucrezi toata ziua in voia poruncilor Lui, sa rabzi arsita si osteneala zilei; cum de dar inainte de incheierea zilei, adica a vietii tale, nu mai rabzi si ceri odihna? Asteapta sa soseasca seara, adica sfarsitul vietii si moartea, si atunci va veni Domnul, vine sa-ti dea plata pentru lucrul tau. Hotaraste-te ca in viitor sa fii rabdator pana la moarte, purtand Crucea lui Hristos. Daca vei rabda pana la sfarsit, vei impartasi impreuna cu Hristos. Si cand Crucea lui Hristos se va arata pe Cer, in ziua judecatii, stralucind mai mult decat soarele, te vei apropia si tu de ea cu indrazneala, ca sa fii slavit si sa stralucesti si tu la lumina si slava ei ca unul ce ai purtat-o bine: „Rabdarea alunga de la om primejdiile, iar necazurile care nu sunt primite cu rabdare, aduc o povara indoita”.
Multumeste apoi Domnului ca a rabdat pentru tine greutatea cea mai mare a Crucii si indeosebi ca te-a rabdat pana acum, si roaga-l sa-ti daruiasca si tie o parte din rabdarea Sa, largindu-ti inima in vreme de necaz prin Harul Sau, precum este scris: „Intru necaz m-ai desfatat” (PS. 4, 10) nelasandu-te in acelasi timp sa-ti perzi mantuirea, dupa cuvantul ce scrie: „Vai voua celor ce ati pierdut rabdarea!” (Sirah2, 15)”.