RÂNDUIALA – CUM SE CUVINE A PRIMI PE ERETICI,
ADICĂ PE LUTERANI ŞI PE CALVINI

Având preotul binecuvântare dela Arhiereul său, întâiu ăntrebă pe eretic de toate eresurile lui, apoi îl învaţă şi-l întăreşte întru credinţa ortodoxă, şi în urmă îi porunceşte să-şi mărturisească toate păcatele sale din copilărie; şi după mărturisire nu-i dă îndată iertare de păcate, ci-i porunceşte să stea la uşa Bisericii din afară, iar preotul luându-şi Epitrahilul şi Felonul merge, şi stand la uşa Bisericei, îi porunceşte să îngenunche; şi apoi îl întreabă aşa: Voieşti a te lepăda de blestematele eresuri ale Luteranilor (ori de este Calvin, zice a Calvinilor), întru care ai fost până acum?

Răspuns: Voesc.

Întrebare: Voeşti a fi şi a petrece în unire cu credinţa ortodoxă?

Răspuns: Voesc.

Apoi sculîndu-l îl binecuvintează pe frunte de trei ori zicând:

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin. Şi punând mâna pe capul lui zice: Domnului să ne rugăm. Şi ceteşte rugăciunea cea dintâiu dela Catehumeni: Întru numele tău Doamne Dumnezeul adevărului … Vezi pag. 16. Apoi şi a doua: Ceartă-te pre tine, Domnul, diavole.

Şi după sfârşirea acestor rugăciuni, îl scoală ridicându-1 de mâna cea dreaptă şi zice: Deşteaptă-te cela ce dormi, şi te scoală din morţi şi te va lumina Hristos.

Iar acela sculându-se, preotul zice catre dânsul:

Întoarce-te către apus, şi cu adevărat din toată inima ta să te lepezi de satana, şi de toate eresurile Luteranilor, (sau ale Calvinilor), ca, curat să mărturiseşti drept credincioasa credinţă.

Iar el intorcându-se spre apus ţine mâinile sale lăsate în jos.
Preotul îl intreabă aşa:

Omule, te lepezi de satana şi de toate lucrurile lui şi de toţi ingerii lui şi de toate slujbele lui şi de toată trufia lui, şi îl scuipi pre el?

Răspuns: Mă lepăd de satana, şi de toate lucrurile lui şi de toţi îngerii lui şi de toate slujbele lui şi de toată trufia lui, şi îl scuip pre el.

Întrebare: Te lepezi de toate eresurile Calvinilor, sau Luteranilor, ca de ale unor protivnici lui Dumnezeu şi ai adevărului, şi ca pre cele ce sunt pierzîtoare de suflet, le defaimi şi le blestemi pre ele?

Răspuns: Mă lepăd de toate eresurile Calvinilor şi ale Luteranilor, ca de ale unor protivnici lui Dumnezeu şi adevarului, şi ca pre cele ce sunt pierzătoare de suflet, le defaim şi le blestem pre ele.

Întrebare: Te lepezi de toţi mai marii eresurilor, şi împreună şi de împreună cu_ aceia şi de adunarea,. obiceiurile şi de toţi învăţătorii lor, şi ca pre nişte protivnici sfintei Biserici a răsăritului, îi blestemi pre ei?

Răspuns: Mă lepăd, şi îi blestem pre ei.

Apoi îi zice: Întoarce-te catre răsărit şi te mărturiseşte Domnului, către carele ai scăpat.

Iar el întorcându-se spre răsări, preotul îi zice:

Te-ai lepădat de satana, şi de toate eresurile calvineşti sau luteraneşti?

Răspuns: M’am lepădat.

Întrebare: Crezi întru unul Dumnezeu ce este în Sfânta Treime slăvit şi închinat, Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, Împaratul şi Dumnezeul, şi te închini lui?

Răspuns: Crez întru unul Dumnezeu ce este în Treime slăvit şi închinat, Tatăl, Fiul, Sfântul Duh, şi ca unui Împărat şi Dumnezeu mă închin lui.

Şi îndată facând închinare până la pământ, citeşte Simbolul credinţei, adecă: Crez întru unul Dumnezeu … Tot până în sfârşit. Apoi preotul zice:

Bine este cuvântat Dumnezeul cel ce va să se mântuiască toţi oamenii, şi la cunoştinţa adevărului să vie, fie binecuvântat în veci, Cântăreţii: Amin.

Şi îndată preotul dându-i Epitrahilul în dreapta, ii zice:

Intră în Biserica lui Dumnezeu, ca dela înselăciunea eresului luteranesc sau calvinesc, departe te-ai făcut, şi să te ştii pre tine ca te-ai izbăvit din laţurile morţii şi din peirea cea veşnică, şi a-cum leapădă toată nedreptatea rătăcirii ereticilor, cinsteşte pre Dom-nul Dumnezeu Tatăl atotţiitorul, şi pre Iisus Hristos Fiul lui, şi pre Sfântul Duh, unul Dumnezeul cel viu şi adevărat, pre Sfănta Treime cea de o fiinţă şi nedespărţită.

Şi acestea zicând, îl duce în Biserică ţiindu-se cu mana de Epitrahil, şi ajungând înaintea Amvonului unde este gătită Sfânta Evanghelie, el stă, şi îndată lasă Epitrahilul din mână, iar cei ce merg cu dânsul citesc Psalmul 66: Dumnezeule miluieşte-ne şi ne binecuvintează … Şi după sfârşitul Psalmului, îi porunceşte preotul să îngenuncheze înaintea Sfintei Evanghelii, şi făcându-se aceasta, zice preotul stihurile acestea:

Trimite-vei Duhul tău, şi se vor zidi, şi vei înnoi faţa pământului.
Întoarce-te Doamne până când, şi te milostiveşte spre robul tău.
Fi-vor cele colţuroase drepte, şi cele ascuţite căi netede.
Mântuieşte pe robul tău Dumnezeul meu, cel ce nădăzduieşte spre tine.
Fii lui turn de tărie de către faţa vrăjmaşului.
Nimic să nu sporească vrăjmaşul asupra lui, şi fiul fărădelegii ca să nu adaoge a-l dosădi pre el.
Doamne auzi rugăciunea mea, şi strigarea mea către tine să vie.

După acestea îndată: Domnului să ne rugăm. Doamne miluieşte.
Şi preotul cu toată umilinţa citeşte rugăciunea aceasta:

oamne Dumnezeule atoateţiitorule, unule sfin-te şi cel ce întru sfinţi te odihneşti, carele pentru nemăsurata dragostea ta cea către oameni, totdeauna celor ce greşesc le pui chip de pocainţă, şi celor rătăciţi din adevăr cale dreaptă, ca să te cunoască pre tine unul Dumnezeul cel adevărat, carele eşti în Treime slăvit şi închinat, arătând ca nici unul dintru dânşii să nu piară, ci toţi să se mantuiasca şi la cunoştinţa adevarului să vie, mulţămim ţie, te slăvim şi te mărim; ca şi acum acestei cuvântătoare zidiri a ta (N) i-ai strălucit în inimă lumina cunoştinţei tale celei adevărate, şi ca dintr’un somn din înşelăciunea eresului ce-lui pierzător 1-ai sculat, şi către sfânta şi apostoleasca Biserică 1-ai învrednicit a scăpa. Deci, o Stapâne! Cu smerenie mă rog: străluceşte desăvârşit în inima lui, lumina Darului Sfântului tău Duh, spre a se lumina cu cunoştinţa cea adevărată a sfintei tale Evanghelii; dă-i lui fără făţărie neclătit şi fără de înşelăciune să se împreune cu sfintele tale Biserici, să se scârbească, şi să lepede toate eresurile cele pierzătoare de suflet; să primeasca cu adevărat, să mărturisească şi tare să ţie drept credincioasa credinţă; împărtăseşte-l pre el turmii tale celei alese, împreunează-1 cu sfânta ta Biserică, fă-1 vas cinstit şi lacaş sfântului tău Duh, ca printr’însul fiind ocărmuit şi povăţuit, să păzească sfintele tale porunci, şi făcând voia ta cea bună, cu bună plăcere şi cu desăvârşire să se învrednicească a lua binele tău cel ceresc împreună cu toţi cei ce bine au plăcut ţie. Că tu eşti Dumnezeul milelor şi al indurărilor şi al iubirii de oameni, carele voeşti toţi oamenii să se mântuească, şi ţie slavă să înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Cântăreţii: Amin.

Şi după rugăciune, preotul îi porunceşte să se scoale, zicând:

Scoală-te, stăi bine, stăi cu frică şi spune cu adevărat credinţa ortodoxă, şi blesteamă toate eresurile, ca să fii iertat şi deslegat de legătura blestemului şi detoată despărţirea, şi te vei face părtaş Bisericii lui Hristos.

Şi după rugăciune, preotul îi porunceşte să se scoale, zicând:

Eu (N) crez cu întărită credinţă şi osebit fără de nici o îndoire şi intr’un adevăr mărturisesc toate împreună, şi fieştecare deosebi, care se închee în Simbolul adecă în alcătuirea credinţei făcută de sfintele ale lumii soboare, pre care sfânta sobornicească şi apostolească Biserică a răsăritului le ţine şi le mărturiseşte.

Şi îndată citeşte Simbolul Credinţii adecă: Crez întru unul Dumnezeu … După aceea iaraşi zice:

Mărturisesc pre cele sapte Taine ale sfintei biseici adecă: Botezul, Mirul, Împărtăşirea, Ispovedania, Maslu, Preoţia şi Nunta cea dupre lege, prin care iau Dar cei ce le primesc pre toate acestea ca pre cele ce Biserica răsăritului le mărturiseşte şi le învaţă, le primesc eu şi le sărut.
Mărturisesc că dumnezeeasca Liturghie se aduce lui Dumnezeu jertfă pentru cei vii şi pentru cei morţi.

Mărturisesc că supt forma pâinii şi a vinului, tot şi întreg este Mântuitorul Hristos.

Mărturisesc că trei cete sunt ale sufletelor acelor cari se duc din lumea aceasta.

Cea dintâiu este a Sfinţilor cari se duc la Cer şi cu Hristos imparărăţesc; pre cari se cuvine a-i cinsti şi ai chema, ca pre cei ce se roagă lui Dumnezeu pentru noi, ale cărora şi moaştele se cuvine să le cinstim.

Cea de adoua a sufletelor necredinciosilor păgâni, a ereticilor, a creătinilor ce au trait păgâneşte şi fără de pocăinţă au murit, al cărora este iadul şi focul gheenei; căci precum sfinţii din parte iau acum răsplătire, asteptând să-şi ia bucuria cea desăvârşit cu trupul, atuncea la a doua venire a Domnului nostru Iisus Hristos când vor înviea morţii, aşa şi sufletele acelea ce sunt din parte în munci, nu se muncesc acum cu desăvârşire, ci aşteaptă să-ăi ia munca cu trupul atuncea la nemitarnicul divan cu hotărâre vesnică.

A treia ceată de suflete sunt ale acelora cari au murit întru pocăinţă dar grăbindu-i moartea n’au apucat a-şi face canonul pentru păcatele lor, pentru cari şi sfânta Biserică prin jertfa cea fără: de sânge a Stapânului Hristos, cu rugăciunele, cu postul, cu milosteniile şi cu alte faceri de bine, milostiveşte pre Dumnezeu, şi le iartă păcatele.

Crez şi tare mărturisesc: că sfintele icoane ale lui Hristos şi ale pururea Fecioarei Mariei Născătoarei de Dumnezeu şi ale Sfinţilor, se cuvine să le cinstim.

Aşijderea mă făgăduesc şi mă jur ca sa ţiu cu neabatere şi neclintire această pravoslavnică credinţă fără care nimenea nu poate să se mântuiască, şi aşa mă rog, ca să-mi ajute mie Dumnezeu şi sfânta şi dumnezeeasca aceasta Evanghelie, Amin.

Şi îndată îi dă preotului sfânta Evanghelie de o sărută, şi apoi îi zice:
Bine este cuvântat Dumnezeul cel ce bine a voit aşa.
Îi zice încă şi aceasta: Pleacă-ţi genunchele tale înaintea lui Dumnezeu pre carele 1-ai mărturisit şi dela carele îţi vei lua iertare păcatelor talc.
Iar el plecându-şi genunchele şi capul său, caută în jos; iar preotul având şi dela Arhiereul său binecuvântare, îl dezleagă pre el prin cetirea rugăciuniei acesteia.
Rugăciunea de dezlegare la eretici, când îi împărtăşesc pre ei sfintei soborniceşti Biserici.

omnul şi Dumnezeul nostru Iisus Hristos, cel ce au dat cheile Împărăţiei Cerului, Apostolilor săi şi toată puterea prin Darul său, a lega şi a dezlega pre pamânt oamenii de păcate, acela însuşi pentru negraita mila sa, să te ierte şi să te dezlege pre tine. Şi eu nevrednicul preot cu puterea cea dată mie, te iert şi te dezleg pre tine fiule (N) de legătura juramântului, de toată osebirea, de toate păcatele tale, şi te împreun cu creştinii, te unesc cu Biserica lui Hristos, şi te împărăţesc dumnezeeştilor Taine, în numele Tatălui şi al Fiului şi al sfântului Duh, Amin.

Şi aceasta făcându-o preotul, zice către acela: Scoală frate şi ca un credincios al lui Hristos roagă-te lui împreună cu noi, ca să te învrednicească pre tine întru ungerea sfântului Mir, să iei Darul Sfântului Duh.

Iar el sculându-se stă cu toată umilinţa.