Pretențiile ocupaționiste ale Patriarhiei Române, sau despre problema comună a Patriarhiei Ierusalimului, a Serbiei și a Republicii Moldova

Este deja destul de bine cunoscut faptul că Patriarhia Ierusalimului de curând a întrerupt comuniunea liturgică cu Patriarhia Română! Motivul – pretențiile ocupaționiste ale celei din urmă! De curând, aceeași problemă a fost abordată și de Sinodul Bisericii Ortodoxe Sârbe! Unii episcopi români, se pare că sunt nemulțumiți de teritoriul pe care îl au, respectiv au decis să se mai bage și în altele! Straniu, dar Republica Moldova tace! De parcă Mitropolia noastră nu ar întâmpina aceeași problemă cu Mitropolia Basarabiei, care iată, necanonic funcționează în teritoriul nostru de ani buni!
Desigur că, se vor găsi și destui apărători, care vor apela și la circumstanțele istorice, și la alte date, uitând că Biserica Ortodoxă, are legislația sa, care se numește Drept Canonic Bisericesc și care stipulează foarte clar situația când o entitate Bisericească se amestecă într-un teritoriu străin, cum o face de fapt la moment Patriarhia Română! Deci nu istoria conduce în Ortodoxie, ci Sfânta Scritptură și Sfânta Tradiție multiseculară!
Personal, consider că Conducerea Bisericii Ortodoxe Ruse și cea a Bisericii Ortodoxe din Moldova ar trebui să-i aducă aminte Patriarhului Daniel despre faptul că în râvna sa deosebit de aprinsă pentru acapararea a noi teritorii și a noi jurisdicții nu face nimic altceva decât să aducă schizmă în sânul Ortodoxiei și să facă organimsul Bisericii să sângereze! Ori aceasta este (Probabil Patriarhul, deși dogmatist erudit uită lucrul acesta) Trupul lui Hristos, Mântuitorul fiind Cap al acestui complex Organism!

Preot Iulian Rață