Protecția copilului împotriva pornografiei online în România

Ancheta EU Kids Online II a arătat faptul că un sfert dintre copiii din România au primit mesaje sau imagini sexuale pe internet. Peste 90% dintre noii prieteni ai copiilor sunt făcuți pe messenger și rețelele de socializare. Parte din concluziile studiului au fost prezentate ieri la Palatul Parlamentului, în cadrul dezbaterii „Protecția copiilor în mediul real și virtual”, scrie HotNews. Conform datelor cercetării 25,7% dintre copii au primit mesaje sau imagini sexuale pe internet, efectul acestora fiind unul deranjant pentru 43,3% dintre ei. Pe primele locuri în mijloacele de contact cu noi persoane pe Internet sunt messenger (72,5%), o rețea socială (18,5%) și chat (8,3%). La nivelul părinților din România percepția este diferită. 43% dintre părinți cred că copiii lor nu au văzut imagini sexuale online, 52% au aceeași opinie despre mesaje sexuale, iar 77% dintre ei nu au cunoștință ca copiii lor să fi fost hărțuiți pe internet.
Comisia pentru egalitatea de șanse din Senat a organizat dezbaterea „Protecția copiilor în mediul real și virtual” pentru a atrage atenția asupra unui nou cadru legislativ privind protecția copilului în mediul online. Mircea Geoană, președintele Senatului, a declarat că va susține o inițiativă legislatică de introducere în școli a unui program care să filtreze accesul copiilor la site-uri pornografice. Lia Olguța Vasilescu, președinte al Comisiei de egalitate de șanse din Senat, a subliniat în cadrul dezbaterii „există soluții tehnice” pentru a diminua riscul. Directorii de școli cu care a discutat au spus că ar fi de acord cu introducerea unor filtre.
În schimb Cristian Dumitrescu, președintele Comisiei de învățământ din Camera Deputaților, a punctat faptul că implicațiile Internetului în societate sunt mult mai mari decât se crede la prima vedere. Ca atare și acțiunile de limitare a accesului la rețea se izbesc de plângeri la nivel înalt. „Lucrurile nu stau extrem de simplu, stau extrem de complicat”, spune Dumitrescu rememorând ocazia în care directori executivi ai companiilor Google și Yahoo s-au plâns în Parlamentul European de cenzură și restricții în urma cererii de impunere a unor filtre.
O altă perspectivă a fost prezentată de Mihail Hărdău, fost ministru al educației și actual președinte al Comisiei pentru învățământ din Senat. El a declarat că un proiect legislativ ar trebui să se axeze pe prevenție și coerciție, „să nu marșăm pe ideea ameliorării”. Fostul ministru consideră că elevii știu mai multe decât profesorii lor în ceea ce privește accesarea Internetului. „Eu cred că trebuie făcută școală cu profesorii, cu această țintă: pregătirea copiilor pentru a-și filtra singuri informația.”
Problema se răsfrânge și în alte aspecte ale vieții, spune Gabriela Coman, director executiv al Centrului Roman pentru Copii Disparuti si Exploatati Sexual – FOCUS. Cei mai mulți copii dispăruți au vârste între 12-15 ani, și sunt evidente legăturile între „așa-zisa cunoaștere a unor noi prieteni pe Facebook și apoi plecarea de acasă.” Coman atrage atenția asupra nevoii de conștientizare a problemei din partea părinților. Majoritatea părinților sunt de părere că e mai bine ca copilul să stea acasă, la computer, chiar seara târziu, decât să umble pe străzi în anturaje nepotrivite. Cu toate acestea părinții nu sunt conștienți de faptul că apar tulburări de comportament ale copiilor în urma vizualizării sau contactului cu astfel de mesaje, imagini sau persoane periculoase.
Ancheta EU Kids Online II investighează riscurile cu care se confruntă copiii atunci când utilizează Internetul. Programul este finanțat de Comisia Europeană și este condus de Sonia Livingstone din partea London School of Economics and Political Sciences. Între colaboratorii români se numără și Valentina Marinescu, de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității Bucuresti și Anca Velicu, Institutul de Sociologie al Academiei Române. Proiectul s-a desfășurat în prima parte a anului 2010 în 25 de țări europene iar subiecții au fost 23.420 de copii cu vârste cuprinse între 9-16 ani.