Adresare către Guvernul Republicii Moldova

12 mănăstiri şi mii de mireni din cuprinsul Republicii Moldova, fiind îngrijoraţi de procesul de codificare forțată a tuturor parohiilor și mănăstirilor, s-au adresat către Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova cerînd să fie păstrate denumirile sfinte.

Codificarea şi biometrizarea cetăţenilor Moldovei, crearea sistemului electronic unic şi centralizat, implementarea intensă a strategiei de stat „Moldova electronică”, iată doar cîteva procese şi tendinţe extrem de îngrijorătoare cu care noi, creştinii ortodocşi din această ţară, ne ciocnim astăzi inevitabil şi faţă de care sîntem nevoiţi să dăm o mărturisire echilibrată, dar în acelaşi timp demnă şi hotărîtă, fără compromisuri de conştiinţă. În acest moment credinţa ortodoxă şi ţara noastră trec prin cea mai critică şi vicleană perioadă a istoriei, iar noi vom da socoteală pentru că ori facem tot ce ne stă în putinţă să rămînă libere, ori, stînd nepăsători, le vom ajuta să dispară şi, în mod firesc, împreună cu ele şi noi.
La moment, situaţia juridico-legală a subiectului expus în această Adresare a noastră este următoarea:
În conformitate cu legislaţia RM şi întru executarea hotărîrii de Guvern nr.345 din 30.04.2009, Ministerul Justiţiei al RM a instituit Registrul cultelor religioase şi părţilor lor componente, ca parte a Registrului Unităţilor de Drept. Potrivit p. 21 al prezentei hotărîri, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi al Comunicaţiilor atribuie un număr de identificare de stat (IDNO) tuturor cultelor religioase şi părţilor lor componente.
Numărul de identificare de stat (IDNO) reprezintă un criteriu principal de identificare a obiectului sistemului (în cazul de faţă a parohiei, mănăstirii sau a unui cult religios). Acesta constă dintr-un set de 13 cifre simboluri, aranjate în ordine strictă şi se eliberează doar la cererea comunităţii religioase. IDNO se atribuie în momentul introducerii datelor despre înregistrare sau la modificarea diferitelor acte de constituire în Registrul de Stat al organizaţiilor necomerciale, rămîne neschimbat pe parcursul perioadei de existenţă a acestor date, se include în toate documentele cultului religios sau comunităţii şi se indică pe ştampilă.
După structura sa, IDNO este un cod de identificare (identificator) şi nu are alt scop decît faptul că reprezintă de facto „numele” comunităţii religioase (a parohiei, mănăstirii) în bazele corespunzătoare ale bazelor de date informaţionale, în cazul de faţă în registrul de stat al subiecţilor de drept. Din momentul atribuirii codului de identificare, denumirea comunităţii – de exemplu: parohia „Sfînta Treime” – încetează a mai fi denumirea comunităţii, ci devine doar o „informaţie despre comunitate”, numele parohiei devenind deja codul de identificare respectiv.
Altfel spus, identitatea unei parohii sau mănăstiri (în cadrul oricăror relaţii cu alte persoane juridice) nu mai este numele acesteia (hramul), ci însuşi codul de identificare unic şi neschimbat.
Conform strategiei de stat „Moldova Electronică”, o altă aplicare a codurilor de identificare nu există şi nici nu poate fi. Şi aceasta indiferent de etapa la care se află RM în procesul de trecere la societatea informaţională. Codurile de identificare sînt folosite pentru identificarea automată, adică pentru introducerea datelor despre un anumit obiect (de exemplu, parohie) în sistemul automatizat. Formarea şi aplicarea codurilor depinde direct de tipul standardului de identificare automată.
În prezent, în Republica Moldova există un şir de standarde de identificare automată, în a căror reprezentare codurile au formă de cod de bare. Întrucît cu ochiul liber, fără folosirea mijloacelor tehnice specializate, codurile de bare nu pot fi „citite”, în calitate de semne vizuale ale codului de bare se utilizează cifrele arabe sau/şi literele, reprezentate ca cod de identificare. În certificatele de înregistrare a comunităţii religioase (mănăstire, parohie, asociaţie) este vizibil nu însuşi codul de identificare care corespunde denumirii parohiei, ci reprezentarea acestuia sub formă de cifre arabe.
Însă potrivit standardului identificării automate EAN-13, în codul de identificare (codul de bare) se foloseşte simbolul anticreştin 666. Acest fapt este demonstrat ştiinţific de o serie întreagă de expertize internaţionale.
Considerăm că acest sistem de atribuire a unui nou „nume” (cod) mănăstirilor, parohiilor reprezintă un atentat la demnitatea şi identitatea cetăţenilor creştini ortodocşi care sînt liberi să se asocieze în diferite comunităţi al căror nume este o valoare în sine şi în cadrul relaţiilor juridice cu alte entităţi sociale.