Luceferii ştiinţei
Tot se straduiesc mereu,
Cu progresele stiintei
Ca si mandrul „Lucifer”,
Dansii vor sa se inalte
Astazi mai presus de cer.
Doua „usi” le stau in fata
Si raman aici mirati,
Dupa cum la „poarta noua”
Sta un bou „sa ma iertati”.
Una este „usa vietii”
Care lor li s-a inchis,
Alta este a pierzarii
Care groaznic s-a deschis.
Cate le ajunge capul,
Se grabesc sa nascoceasca,
Ca sa fabrice „viata”
Si pe moarte s-o opreasca
Orice uneltesti atee,
Viata nu vei fabrica
Iar de rafuiala mortii
Nicidecum nu vei scapa.
Toate cele nascocite,
Cand ajungi langa mormant,
N-au valoare nici ca pleava
Care se arunca-n vant!
Daca nu cunosti-n viata,
Pe Mantuitorul tau,
Vei cunoaste dupa moarte
Tirania „celui rau”.
de Sfantul Ioan Iacob