Singurul steag de pe vremea Sfântului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, ajuns până în zilele noastre, a fost adus, la 24 august, la Chişinău. Relicva, aflată în proprietatea României, a fost expusă la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie, unde va putea fi admirată până pe 12 septembrie. Exponatul este o broderie bizantină realizată în secolul al XV-lea, care îl înfăţişează pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, socotit un simbol al biruinţei militare. Iconografia şi încadrarea cronologică a piesei au creat iniţial confuzia că ar fi vorba despre un steag de luptă al voievodului Ştefan cel Mare, dar absenţa stemei Moldovei, caracteristică stindardelor militare, nu susţine ipoteza amintită. Steagul liturgic are dimensiunile de 1,24 metri x 0,95 metri.
Broderia îl înfăţişează pe Sfântul Gheorghe aşezat pe un tron, având tălpile sprijinite pe un balaur înaripat, cu trei capete. Pe steag sunt brodate două inscripţii – una în limba slavonă, cu o rugăciune a domnitorului Ştefan cel Mare către Sfântul Gheorghe, şi alta în limba greacă – „Sfântul Gheorghe din Ca[p]padocia” – care nu pomeneşte însă faptul că steagul ar fi fost dăruit de Ştefan cel Mare unei mănăstiri de la Athos, aşa cum se obişnuia în epocă.
În primăvara anului 1917, pe când România se afla în război, prin efortul consulului general al României la Salonic, G. C. Ionescu, şi cu ajutorul generalului francez Maurice Sarrail, comandantul armatelor aliate din Salonic, Regatul Român a recuperat acest preţios obiect de la Mânăstirea Zografu de pe Muntele Athos.
Steagul lui Ştefan cel Mare a fost adus la Chişinău
Steagul lui Ştefan cel Mare a fost adus la Chişinău