Românii nu vor Biserica în politică
Studiul confirmă că religia rămâne mai importantă pentru români decât politica şi că liderii religioşi au o imagine mai bună decât liderii politici. „Chiar dacă Patriarhul nu inspiră la fel de multă încredere ca instituţia Bisericii, este totuşi de aproape patru ori mai popular ca Preşedintele”, se arată în raport.
Doar 13% dintre români sunt de părere că Biserica ar trebui să se implice în politică. De asemenea, s-a constatat că participarea românilor la programe şi activităţi de natură religioasă este mai mare decât implicarea lor în viaţa politică a ţării.
Realizatorii studiului au constatat o scădere a încrederii populaţiei în instituţia Bisericii, de la 85% în anii anteriori, la 73% în prezent. Majoritatea românilor cred că „ar fi mai bine” ca funcţiile politice ale statului să fie ocupate de „oameni credincioşi”. Totuşi, 56% dintre respondenţi au spus că nu sunt de acord ca preoţii să candideze în alegeri (respondenţilor li s-a explicat că termenul „preoţi” este folosit cu referire la clericii care slujesc în cadrul diverselor religii, în cercetare fiind incluşi ortodocşi, romano-catolici, greco-catolici, protestanţi, neoprotestanţi, musulmani, atei, agnostici).
„Dacă Biserica s-ar simţi ispitită să facă pasul spre politică, foarte probabil ar fi o decizie greşită, care i-ar aduce mai degrabă dezavantaje. Iar participarea politicienilor la evenimente religioase sau afişarea ostentativă a credinţei e posibil să nu aducă beneficiile electorale scontate”, se arată în raportul Fundaţiei Soros.
Numărul românilor care se încadrează în profilul conservatorului religios este foarte mic, de doar 3% din populaţie. Aceştia sunt cei care vor care religia să fie o materie obligatorie predată în şcoli, care susţin construirea Catedralei Mântuirii Neamului, care vor finanţarea Bisericii din surse publice, care cer limitarea avortului prin lege şi implicarea Bisericii în politică.
Studiul a fost realizat în perioada 1 – 21 iunie 2011, pe un eşantion de 1.204 persoane, reprezentativ pentru populaţia ţintă cu o eroare de +/- 2,9% la un nivel de încredere de 95%.