Aviz al proiectului de lege cu privire la prevenirea şi combaterea discriminării
Interzicerea discriminării în domeniul angajării în câmpul muncii
La elaborarea proiectului de lege nediscriminare, Republica Moldova a abuzat de prevederile Directivei Consiliului UE 2000/78/EC din 27 noiembrie 2000 ( unica Directivă Europeană privind drepturile omului, care conţine sintagma “orientare sexuală” ca şi criteriu de discriminare), care stabileşte cadrul general pentru tratamentul egal privind ocuparea forţei de muncă şi condiţiile de muncă. Potrivit acestei Directive, bisericile şi organizaţiile religioase îşi păstrează dreptul de a angaja persoane care le sunt potrivite, lucrul care nu este măcar menţionat în proiectul de lege nediscriminare, elaborat de Ministerul Justiţiei.
Interzicerea discriminării în accesul la bunuri şi servicii disponibile publicului
Aceasta este o altă sferă, acoperită de sintagma “orientare sexuală” (articolul 10). Citez art.10 punctele a şi b: “Este interzisă orice formă de discriminare… privind accesul persoanelor la: serviciile oferite de autorităţile publice, servicii de asistenţă medicală şi alte servicii de sănătate….”.
Nu există nici o Directivă adoptată de Consiliul Europei sau vreun alt document european care să oblige statele-membre să elimine discriminarea în baza criteriului de “orientare sexuală” în accesul la bunuri şi servicii. Moldova, a extins abuziv combaterea discriminării în accesul la bunuri şi servicii şi peste sintagma “orientare sexuală”.
Interzicerea discriminării în domeniul învăţămîntului (articolul 11)
Articolul 11 prevede că instituţiile de învăţământ trebuie să asigure respectare principiului nediscriminării în domeniul învăţământului prin:
a) prin oferirea accesului la instituţiile de învăţământ de orice formă şi nivel;
b) în procesul educaţional, inclusiv la evaluarea cunoştinţelor acumulate;
c) în activitatea ştiinţifico-didactică;
d) prin elaborarea materialelor didactice şi programe de studiu;
În Marea Britanie deja au fost elaborate astfel de materiale prin intermediul cărora copiii sunt învăţaţi de mici că homosexualitatea este o simplă orientare sexuală, ceva normal, ce poate fi specific pentru orice copil.
e) prin informarea şi instruirea cadrelor didactice în vederea aplicării metodelor şi mijloacelor de prevenire a actelor de discriminare şi de sesizare a autorităţilor abilitate;
În România cadrele didactice deja au primit un ghid care urmează să îi instruiască în acest sens. Acolo homosexualii vor ca la orele de educatie pentru sanatate din şcoli să se discute şi despre opţiunea lor sexuală. Broşura, care ar putea fi interpretată ca un mic manual alternativ de educaţie sexuală, a stârnit deja polemici aprinse în licee.
f) prin realizarea, în comun cu alte autorităţi abilitate şi în colaborare cu organizaţiile necomerciale din domeniu, a programelor educaţionale pentru copii şi pentru părinţi, în vederea prevenirii şi combaterea nediscriminării.
La nivel European nu există nici un act normativ, care să dicteze eliminarea discriminării în domeniul educaţiei pe criteriul de “orientare sexuală”. Aşa că Moldova nu este datoare să extindă sintagma “orientare sexuală” peste domeniul învăţămîntului.
Consiliul pentru prevenirea şi combaterea discriminării
Articolul 14 al legii prevede care sunt atribuţiile Consiliului:
- Examinează corespunderea legislaţiei în vigoare standardelor nediscriminatorii (alin.(1), litera a), astfel, aceasta lege devine baza adoptării de noi legi şi prezint câteva exemple:
- o De curând în Franţa s-a evidenţiat iniţiativa de a modifica definiţia dată familiei din codul Civil, care este considerată discriminatorie, fiind sesizată în acest sens Consiliul Constituţional, care, a declarat definiţia constituţională şi nediscriminatorie;
- o Stabilirea procentului de reprezentare a persoanelor homosexuale în Parlament, aşa cum cer în Marea Britanie 40%;
- o Proiectul de lege din Marea Britanie care a parvenit cu 3 săptămini în urmă, ce obligă pastorii, preoţii să cunune cuplurile homosexuale şi aceasta în pofida faptului că actul constituţional din 1215 – Magna Charta Libertatum stipulează pe primul loc principiul fundamental: “Biserica Angliei va fi liberă”.
Consiliul iniţiază propunerile de modificare a legislaţiei în vigoare (alin.(1), lit. b), în urma exercitării primei atribuţii de examinare a corespunderii legislaţiei la standardele nediscriminatorii, urmează cea de-a II-a atribuţie – iniţierea propunerilor de modificare a legislaţiei, aşa încât aceasta să corespundă acestor standarde;
Consiliul adoptă avize consultative privitor la conformitatea proiectelor de acte normative cu legislaţia în domeniul nediscriminării (alin.(1), lit.c), astfel orice proiect de act normativ va trece prin acest „filtru de control al nediscriminării cele care sunt pentru moralitate, pentru familia tradiţională, vor primi aviz negativ din partea Consiliului;
Consiliul monitorizează modul de implimentare a legislaţiei în domeniu (alin.(1), lit.d)
Consiliul contribuie la sensibilizarea şi conştientizarea societăţii în vederea eliminării tuturor formelor de discriminare, reeşind din valorile democratice (alin.(1), lit. g)… prin panouri publicitare, spoturi publicitare, lecţii educative şi orice alte mijloace care implică resurse enorme, iar activitatea Consiliului este finanţată de la bugetul de stat, potrivit acestei legi;
Consiliul sesizeaza organele de urmărire penală (alin.1, lit.l) în caz de depistare a elementelor componenţei de infracţiune, în acest sens este înaintat şi proiectul de modificare a Codului Penal, care presupune amenzi până la 9000 lei pentru persoanele fizice şi respectiv până la 30000 lei pentru persoanele juridice.
Atribuţiile Consiliului nu se limitează aici, la alin.(1), lit. n) a aceluiaşi articol prevede că Consiliul exercită şi alte atribuţii stabilite de regulamentul său, ca supliment la cele stabilite de această lege, care şi aşa sunt foarte largi şi periculoase.
CONCLUZII:
Propunerea legislativă este bazata doar pe cele două directive menţionate în Articolul 1 al proiectului de lege – Directiva Cosiliului UE 2000/43/EC din 29 iunie 2009 şi Directiva Cosiliului UE 2000/78/EC din 27 noiembrie 2000. Prin urmare, nu este necesar să fie incluse aspecte care nu sunt legate de aceste două directive. Alte ţări UE, cum sunt Austria sau Belgia, care au implementat legislaţia bazată pe cele doua directive, fie 1) au evitat includerea de elemente adiţionale care nu sunt parte a celor două directive (Austria), fie 2) au inclus o clauză comprehensivă pentru domeniul religios referitoare atât la condiţiile de angajare, cât şi la asigurarea de bunuri şi servicii (Belgia).
Moldova este o ţară, în care, potrivit ultimului recensământ trăiesc peste 95% de creştini, care împărtăşesc valorile biblice, iar potrivit Bibliei, homosexualitatea este un păcat, un mod de viaţă sexual pervers şi nefiresc, neacceptabil pentru o societate creştină. Uniunea Europeană şi Consiliul Europei respectă contextele culturale a fiecărei ţări-membre şi lasă ca Guvernele naţionale să decidă individual ce este acceptabil şi este neacceptabil pentru societăţile lor.
SOLUŢII:
Unica soluţie este respingerea integrală a acestui document, argumentând în faţa Consiliului Europei că Moldova nu poate adopta o lege, care contrazice valorile şi spiritul creştin a ţării noastre.
ANALIZA COMPARATIVĂ A LEGISLAŢIEI UE PRIVIND PREVEDEREA LEGISLATIVĂ A SINTAGMEI „ORIENTARE SEXUALĂ”.
În cuprinsul Uniunii Europene nu există practici şi legislaţii uniforme privind antidiscriminarea şi admiterea propagandei homosexuale la nivelul întregii societăţi.
Potrivit datelor oficiale ale Comisiei Europene, în materie de legislaţie non-discriminare pentru persoanele de o altă „orientare sexuală” statele europene formează 3 grupuri relativ egale, de 8, 10 şi, respectiv, 9 ţări.
Grupul nr. 1: Belgia, Bulgaria, Germania, Spania, Austria, România, Slovenia şi Slovacia. În aceste 8 state ale UE legislaţia împotriva discriminării pe motive de „orientare sexuală” nu acoperă doar încadrarea în muncă a persoanelor adulte, ci şi toate domeniile suplimentare, practic orice sferă a vieţii, inclusiv învăţământul de la cel primar la cel universitar. Aceste ţări se confruntă cu o degradare rapidă a contextului social şi subminarea făţişă a bunelor moravuri, protejate de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Grupul nr. 2: Republica Cehă, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Olanda, Finlanda, Suedia şi Marea Britanie. În aceste 10 state ale UE legislaţia împotriva discriminării pe aceleaşi motive, de „orientare sexuală” a fost extinsă doar parţial asupra altor domenii decât încadrarea în muncă a persoanelor adulte. În Marea Britanie extinderea vizează şi domeniul învăţământului, în care a căpătat forme aberante.
Grupul nr. 3: Danemarca, Estonia, Grecia, Franţa, Italia, Cipru, Malta, Polonia şi Portugalia. În aceste 9 state ale UE legislaţia respectivă se referă strict la persoanele adulte şi exclusiv la domeniul încadrării în câmpul muncii. Aceste legislaţii acoperă doar domeniile menţionate în Directiva privind egalitatea de tratament la încadrarea în muncă (Directiva 2000/78/CE). Spre deosebire de unele state din grupul nr. 1, statele din grupul nr. 3, al celor 9, fac toate parte din zona Schengen şi din zona Euro.
Deci, pentru a face parte din UE, din spaţiul Schengen şi din zona Euro nu este obligatoriu să extinzi legislaţia naţională mai mult decât domeniul de acoperire al Directivelor europene.
Există două directive în materie de nediscriminare: nr. 2000/43/CE, care nu cuprinde sintagma „orientare sexuală”, şi nr. 2000/78/CE, care cuprinde această sintagmă cu referire doar la adulţi şi doar la angajarea în muncă.
Un model unic nu există în UE, după cum nu există nici legislaţii sau practici uniforme.
