În alocuţiunea sa, Înaltpreasfinţitul Ilarion a arătat raţiunile de organizare a acestui sinod pan-ortodox şi problematica teologică şi administrativă a organizării sale. A urmat apoi un excurs istoric bine documentat cu privire la acest sinod şi la reacţiile pe care el le-a adus în lumea ortodoxă. Situaţia ortodoxiei în secolul al XX-lea este cu siguranţă diferită de cea a secolelor trecute. Au apărut multe Biserici autocefale, Imperiul Otoman s-a desfiinţat, iar diaspora ortodoxă este o realitate vie şi important în Biserică.
Cele 10 teme fundamentale de discuţie inter-ortodoxă sunt: 1. Diaspora ortodoxă, 2. Autocefalia şi modurile ei de proclamare, 3. Autonomia şi modurile ei de proclamare, 4. Dipticele, 5. Problema calendarului, 6. Impedimentele la căsătorie, 7. Alinierea dispoziţiilor eclesiale privitoare la post, 8. Atitudinea Bisericilor locale ortodoxe cu privire la restul lumii creştine, 9. Ortodoxia şi mişcarea ecumenică, 10. Apostul Bisericilor ortodoxe locale la victoria ideii de pace, libertate, fraternitate şi iubire între oameni şi eliminarea discriminării rasiale.
După ce a trecut în revistă fiecare dintre aceste puncte şi a arătat situaţia de facto a acestora în Biserică, ierarhul rus a arătat şi ceea ce se aşteaptă de la un asemenea sinod pan-ortodox. Organizarea unui conciliu de asemenea amploare ar fi şi un semnal pozitiv de unitate eclesială ortodoxă şi de coerenţă în exprimare şi gândire teologică şi administrativă.
