Ei au ajuns la concluzia că numai ceva ca un laser avansat cu ultraviolete ar fi putut fi capabil să creeze o asemenea imagine, o tehnologie imposibilă în Evul Mediu.
Ei au sugerat că imaginea de pe giulgiu a fost obţinută printr-o descărcare imensă de energie, care nu ar putea veni decât din Învierea Mântuitorului Hristos. Rezultatele arată că o radiaţie intensă direcţională de ultra-violete ar putea colora o ţesătură de in, pentru a reproduce caracteristici similare giulgiului de la Torino, spun cercetătorii. În acelaşi timp în Evul Mediu nu exista niciun dispoztiv capabil să genereze o asemenea radiaţie. Vaticanul deţine proprietatea asupra Giulgiului şi spune că el este o “explorare în taina credinţei”. Dar Biserica Catolică nu declară dacă giulgiul a aparţinut cu adevărat lui Hristos.
Giulgiul a fost adus din Ţara Sfântă de un cruciat în secolul al XIV-lea. El a rămas într-o mănăstire franceză pentru secole. Apoi, el a fost dat Arhiepiscopului de Torino în 1578 de către Ducele de Savoia şi a fost păstrat în Catedrala din Torino de atunci. Deşi unii cercetători au spus că giulgiul este un fals, doi cercetători din Israel au declarat după datarea cu Carbon 14 că plantele din care a fost ţesut provin din perioada sec. I şi sunt din Ţara Sfântă. Profesorul Paolo Di Lazzaro, unul dintre cercetătorii giulgiului a spus că “abilitatea de a colora astfel o pânză de in este de domeniul miracolelor”.