Pentru a intra în vigoare, legea trebuie promulgată şi de guvernatorul republican al statului Arizona, fosta femeie de afaceri Jan Brewer, care a declarat pentru CNN:
„Cred că orice proprietar de afacere poate alege cu cine vrea să lucreze. În viaţa şi în afacerile mele, dacă nu vreau să am de a face cu o persoană sau o companie, nu mă interesează. Asta e America. Asta e libertatea“. CNN a prezentat legea drept controversată, filmând aproape exclusiv grupul de protestatari care se exprimau împotriva acesteia.
Votul care a avut loc săptămâna trecută în Arizona a venit la numai o săptămână după unul similar din statul Kansas, unde s-a votat o lege care permite refuzul firmelor de a oferi servicii de orice fel persoanelor de acelaşi sex care formează un cuplu.
Apărătorii drepturilor comunităţii LGBT au vorbit foarte mult în acest context despre revenirea discriminării, despre restaurante care ar putea refuza să servească persoanele LGBT. Dar adevărata dezbatere are de fapt legătură cu libertatea de conştiinţă, pe care aceste noi legi vin să o întărească.
De exemplu, de curând, Curtea Supremă a statului american New Mexico a decis împotriva unei fotografe care a refuzat să lucreze la nunta unui cuplu de lesbiene. Fotografa motivase că imaginile ei aveau să promoveze un concept pe care religia sa nu îl acceptă. Lesbienele au reclamat-o la Comisia pentru Drepturile Omului, care a amendat-o cu peste 6.600 de dolari. Iar Curtea Supremă din New Mexico a susţinut această decizie, judecătorul Bosson atrăgând atenţia printr-o opinie scrisă în care vorbea despre obligaţia cetăţenilor „de a face compromis cu convingerile religioase care le inspiră viața… O societate pluralistă multiculturală… cere neapărat aceasta.”
Cu toate acestea, un sondaj Rasmussen Reports de anul trecut arată că 85% din americani cred că un fotograf creştin cu profunde convingeri religioase, care se opune căsătoriei între persoane de acelaşi sex, are dreptul să refuze să lucreze pentru o astfel de ceremonie de căsătorie.
Ideea este că nu poţi obliga pe cineva să facă un lucru împotriva propriei conştiinţe, împotriva a tot ce ţine mai de preţ persoana respectivă. Este la fel ca în cazul medicilor şi asistentelor care refuză să ia parte la procedurile de avort fiindcă au credinţa profundă că valoarea vieţii este inestimabilă şi că nu pot trăi cu aşa ceva pe conştiinţă.
Cazul fotografei din New Mexico nu este singular. O florăreasă din Washington s-a ales cu dosar la procuratură după ce a refuzat să furnizeze aranjamente florale pentru o nuntă între persoane de acelaşi sex. Acuzarea nu a ţinut cont de faptul că florăreasa avea persoane LGBT printre clienţi, pe care le servea fără probleme. Dar a refuzat pe motive de conştiinţă să se implice într-un eveniment cu care nu era de acord. La fel, un judecător din statul New Jersey a decis, în 2012, că o casă de vacanţă a Bisericii Metodiste Unite nu-şi putea refuza serviciile dacă cuplurile homosexuale i-o cereau. Şi deţinătorii unei locaţii de nuntă din statul Iowa au avut pierderi financiare şi au fost abuzaţi verbal pe email după ce au refuzat unui cuplu format din persoane de acelaşi sex organizarea nunţii în locaţia lor.
Deşi aceste atitudini ale creştinilor ar trebui să se bucure de protecţia Primului Amendament din Constituţia americană, acţiunile în justiţie împotriva lor pe baza legilor anti-discriminare s-au înmulţit după ce tot mai multe state americane au adoptat legi care le permit cuplurilor de homosexuali şi de lesbiene căsătoria. Aceasta confirmă îngrijorarea conservatorilor, care văd noua legislaţie a căsătoriei ca pe începutul unei bătălii culturale, de răsturnare totală a valorilor din societate prin impunerea dictaturii unei minorităţi.
Pe un blog găzduit de site-ul azcentral.com, avocatul Joseph La Rue şi Kerri Kupec, director juridic la o organizaţie de apărare a libertăţilor civile din Arizona explică legea adoptată în statul lor. La nivel federal, SUA a adoptat Religious Freedom Restoration Act (RFRA), o lege menită să îi apere pe funcţionarii federali de posibile abuzuri care le-ar fi violat libertatea religioasă şi de conştiinţă. O trecere în revistă a cazurilor care au apelat la această lege demonstrează că ea e menită să prevină abuzurile, nu să creeze altele, argumentează cei doi specialişti. Ei spun că e nevoie de un amendament la nivel statal, deoarece, ea a fost gândită pentru funcţionarii de la nivel federal.
„În America, ne bazăm pe principiul că, atunci când ieşi în societate, nu-ţi laşi principiile religioase închise în casă”, spun cei doi jurişti.
Ei arată că această lege nu este formulată pentru a le permite oamenilor să facă orice vor în numele libertăţii religioase, ci pentru a evita ca legile statului să interzică cuiva să acţioneze în conformitate cu propriile convingeri religioase.
Arizona va continua să păstreze un echilibru între interesul statului şi libertatea religioasă. De exemplu, nu va permite uciderea, chiar dacă religia i-ar cere cuiva aceasta.
Reamintind cazul din New Mexico, al fotografei care a refuzat să lucreze la ceremonia de căsătorie a două lesbiene, Joseph La Rue şi Kerri Kupec se referă la argumentul judecătorului Bosson, care a spus că preţul cetăţeniei stă în compromisul cu unele din propriile valori. Cei doi spun:
„A obliga pe cineva să acţioneze împotriva propriei credinţe este o violare a demnităţii sale ca persoană. Nimeni nu ar trebui obligat să aleagă între a-şi câştiga existenţa şi a trăi liber. Niciun tribunal nu trebuie să ne mai poată spune vreodată că violarea libertăţii noastre este preţul pe care trebuie să-l plătim pentru calitatea noastră de cetăţeni”, încheie cei doi jurişti.
Surse: azcentral.com, CNN, CNN, Ştiri pentru viaţă
