Onestitatea oamenilor variază în funcție de țară, au descoperit cercetătorii britanici, însă asta nu e tot. Implicațiile corectitudinii morale s-ar putea să se răfrângă inclusiv asupra prosperității economice a regiunii.
Peste 1.500 de voluntari din mai multe colțuri ale lumii au luat parte la două testări online pentru evaluarea onestității, organizate de experții de la Universitatea din Anglia de Est. Experimentul a cuprins 15 țări: Brazilia, China, Grecia, Rusia, Japonia, Turcia, SUA, Elveția, Danemarca, Regatul Unit, Portugalia, India, Coreea de Sud, Africa de Sud și India.
În urma rezultatelor, locuitorii Regatului Unit ar putea fi desemnați ca fiind cei mai cinstiți, după ce au ocupat primul loc în topul celor mai oneste țări la primul experiment și locul al doilea, la următorul test.
Pentru primul experiment, toți participanții au fost rugați să arunce o monedă în aer și să spună pe ce parte a căzut: cap sau pajură. Dacă era cap, ei primeau o recompensă de trei sau cinci dolari, fapt ce le putea da voluntarilor un motiv să mintă. A fost stabilit că nivelul de onestitate dintr-o regiune era scăzut dacă mai mult de jumătate dintre respondenții dintr-o țară afirmau că în urma testului monedei le-a picat cap. „Această paradigmă permite estimarea onestității la nivel agregat, prin diferența privind proporția care răspunde cap din orice grup, iar o proporție de 50% este așteptată dacă toți spun adevărul”, scriu autorii participanți la studiu. Totodată, ei punctează că metoda a fost folosită anterior și în alte demersuri științifice.
Doar 3,4 dintre voluntarii din Regatul Unit au declarat că le-a picat cap, iar următorii cei mai cinstiți oameni au fost locuitorii din Grecia. La polul negativ al cinstei s-a aflat China, urmată de Japonia, Coreea de Sud și India.
La cel de-al doilea test, voluntarii au primit un set de întrebări din domeniul muzicii, iar trei dintre acestea au fost alese pentru a fi „foarte dificile pentru aproape oricine”. Răspunsurile la aceste trei întrebări grele puteau fi foarte ușor aflate printr-o simplă căutare pe internet, însă participanților li s-a cerut în mod expres să nu recurgă la această metodă. În plus, cercetătorii le-au promis și de această dată o recompensă financiară în cazul în care răspundeau corect la toate întrebările. „Astfel, s-au confruntat cu o ispită: puteau să trișeze, căutând răspunsurile, și puteau minți prin bifarea căsuței de confirmare că nu au făcut acest lucru”, scriu autorii. Pentru a stabili dacă participanții au trișat, experții au stabilit că cei care răspund corect la mai mult de o întrebare dificilă au încălcat regula privind folosirea motoarelor de căutare online.
De această dată, cei mai cinstiți respondenți au fost cei din Japonia, urmați de cei din Regatul Unit. Pe de altă parte, cei mai puțin onești participanți au fost cei din Turcia.
Studiul a oferit și o perspectivă interesantă cu privire la corelația dintre nivelul onestității locuitorilor unei țări și creșterea economică din respectiva regiune. Astfel, în țările bogate, gradul de corectitudine morală este mai ridicat, iar în cele sărace este mai scăzut.
„Cred că relația dintre onestitate și creșterea economică a fost mai slabă în ultimii 60 de ani și există puține dovezi pentru o legătură între actuala creștere și onestitate. O explicație este că atunci când instituțiile și tehnologia sunt subdezvoltate, onestitatea este importantă ca substitut pentru aplicarea formală a contractului. Țările care dezvoltă culturi ce pun mare valoare pe onestitate sunt capabile să culeagă beneficii economice”, a declarat autorul studiului, dr. David Hugh-Jones.
Încă un detaliu interesant a reieșit în urma cercetării. Experții i-au rugat pe voluntari să aprecieze gradul de onestitate la testul cu moneda, atât în cazul compatrioților lor, dar și în cazul celorlați participanți, din alte regiuni. Majoritatea se așteptau ca grecii să trișeze cel mai mult la experiment. Ironia face însă ca Grecia să se afle pe locul doi în topul celor mai cinstite țări la testul monezii.
Mai mult, respondenții s-au arătat pesimiști cu privire la onestitatea compatrioților lor, iar situația a fost remarcată în special în Grecia și China. „O explicație pentru acest lucru ar putea fi că oamenii sunt mult mai expuși la știrile legate de lipsa de onestitate din țara lor decât din altele”, punctează dr. Hugh-Jones.
În final, însă, autorii precizează faptul că rezultatele trebuie „interpretate cu precauție” și sugerează că acestea nu pot fi generalizate. Pe viitor, pentru cercetări similare, ei propun folosirea unor instrumente de măsură, dar și a unei modalități de alegere a participanților mai bine. „Respondenții nu au fost cu adevărat un eșantion aleatoriu al populațiilor naționale, iar cele două măsuri experimentale ale onestității sunt doar slab corelate la nivel de țară”, scriu experții în studiul respectiv.
