Îmi aduc aminte de un filozof, care a venit la Socrate, alt filosof. Și acela avea o femeie foarte talentată. Și a început să spună: ”Domnule, am o femeie așa de frumoasă!” Celălalt era la o masă cu un creion în mînă și hîrtie și a tras un zero. ”Femeia mea-i de neam mare; taică-său a fost ministru”. Celălalt a mai tras un zero.
”Femeia mea îi sănătoasă, n-a fost bolnavă și nu-i bolnavă”. Acela a mai tras un zero. ”Femeia mea îi foarte învățată”. Acela a mai tras un zero. ”Femeia mea știe să lucreze lucruri de menaj, să facă prăjituri de tot neamul, bucate la mese mari”. Acela a mai tras un zero. ”Femeia mea știe să coase broderii artistice, coase flori, împletește, face flanele cu mașina sau cu mîina. Uite cîte talente are femeia mea!” Acela a mai tras un zero.
La urmă a adăugat: ”Femeia mea are frica lui Dumnezeu și este credincioasă!” Acela a pus un unu înainte, pusese șase zerouri. Unu urmat de șase zerouri face un milion. Și a spus: ”Ia, acum i-am dat valoarea femeii tale. Nu cînd ai spus că-i frumoasă și învățată și sănătoasă și știe multe să facă, pentru că dacă îi lipsea frica lui Dimnezeu, toate erau la dînsa egale cu zero, nule, nimic!”
Așa se întîmplă și cu bărbatul, ca și cu femeia aceea și cu orice om. Poate să aibă toate talentele, poate să știe toate meseriile din lume, poate să cunoască toate științile lumii, dacă îi lipsește frica lui Dumnezeu, îi lipsește școala înțelepciunii și omul acesta nu-i bun de nimic.
Sursa: ”Ne vorbește Părintele Cleopa”, Vol. I, pag. 25.
