Mi se pare firesc ca tinerii să fie prieteni înainte de nuntă. Altfel, cum ar ajunge la nuntă, dacă ”prieteniile sunt prea puține indicate”? Eu cred că, dacă tinerii nu cad în păcatul desfrîului, prieteniile premergătoare nunții sunt necesare. Trebuie să îl cunoști pe cel cu care întemeiezi o familie. (Altfel, o căsătorie făcută în grabă se poate desface cu aceeași viteză…) Și în timp – timp care pentru unii e mai scurt, pentru alții mai lung – ajungi la concluzia că persoana de lîngă tine este sau nu potrivită pentru a vă înhăma la același jug.
Sursa: ”Tinerii și sexualitatea. Danion Vasile, pag. 98.”
