Statisticile din ultimul timp indică o creștere exponenţială a depresiei în rândul tinerilor, cu toate consecinţele aferente. Un nou studiu a identificat o soluţie simplă care poate inversa trendul.
Copiii care au o viaţă activă ar putea manifesta mai puţine simptome de depresie în comparaţie cu semenii lor sedentari, potrivit unui studiu realizat recent în Norvegia, citat de Reuters.
Oamenii de știinţă au utilizat instrumente pentru măsurarea nivelului de activitate fizică pentru a observa câtă mișcare fac copiii. Ulterior au realizat interviuri cu aceștia și cu părinţii lor în încercarea de a afla dacă copiii manifestau simptome de depresie. „Rezultatele noastre indică faptul că o activitate fizică mai mare în cazul copiilor poate preveni depresia”, a declarat dr. Tonje Zahl, din cadrul Universităţii de Știinţe și Tehnologie din Trondheim, Norvegia.
Cercetătorii au observat că subiecţii care avuseseră o activitate fizică moderată și viguroasă la vârste de 6-8 ani înregistrau un risc mai mic de a dezvolta simptome de tulburări depresive doi ani mai târziu. Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii au analizat informaţii culese de la 795 de copii de 6 ani, 699 de copii de 8 ani și 702 de 10 ani. Copiii au purtat timp de o săptămână accelerometre, dispozitive care măsoară mișcările și pe care cei mici le-au dat jos numai când făceau baie.
Aceste dispozitive au indicat că la vârsta de 6 ani, copiii aveau o activitate fizică consistentă de circa 1,19 ore pe zi, comparativ cu perioada zilnică sedentară limitată la 8,58 de ore. La vârsta de 8 ani, timpul activ constatat a scăzut doar puţin, ajungând la 1,18 ore pe zi, în medie, cu o perioadă sedentară de 9,22 de ore. Însă, la vârsta de 10 ani, timpul activ a scăzut până la 1,09 ore, cu o perioadă sedentară de 9,94 de ore.
Luând în calcul aceste rezultate, cercetătorii au concluzionat că nivelul mai crescut de activitate fizică înregistrată la vârstele de 6 și 8 ani este un indicator al scăderii simptomelor de tulburare depresivă majoră doi ani mai târziu. Acest fapt ar deriva din faptul că exerciţiile fizice contribuie la eliberarea mai multor substanţe chimice în creier, care pot îmbunătăţi starea de bine sau reduce simptomele de depresie, printre care endorfina, serotonina și dopamina, a lăsat de înţeles Gary Goldfield, cercetător în psihologie de la Universitatea din Ottawa. Activitatea fizică poate duce, de asemenea, la niveluri mai mici de cortizol, hormonul stresului.
„Activitatea fizică poate reduce, de asemenea, depresia prin multe procese psihosociale, cum ar fi stresul redus, interacţiunea socială, îmbunătăţirea cognitivă, învăţarea și performanţele academice, precum și creșterea stimei de sine sau calitatea vieţii, care poate avea un impact pozitiv asupra stării de bine”, a adăugat Goldfield.
Rezultatele studiului sugerează că tinerii, asemenea adulţilor, pot obţine beneficii pe termen lung de pe urma exerciţiilor fizice regulate, a declarat dr. Larry Rosen, profesor emerit de psihologie la Universitatea de Stat din California. „Mesajul este destul de clar”, a spus Rosen. „Exerciţiile fizice făcute acum te ajută să te simţi mai bine mai târziu.”
Specialiștii admit faptul că puţine aspecte se cunosc în prezent despre modul în care viaţa activă poate influenţa sănătatea mintală în cazul copiilor mici. Lipsa cercetărilor în acest domeniu este în contrast cu situaţia tot mai îngrijorătoare în ceea ce privește sănătatea psihică a copiilor. Aproape 3% dintre copii sunt loviţi de depresie înaintea pubertăţii, spune directorul clinicii Heckscher pentru copii şi tineri, din Munchen. De exemplu, doar în Marea Britanie se estimează că există 80.000 de copii care suferă de depresie severă, iar dintre aceştia 8.000 au sub 10 ani. Nici România nu stă prea bine. Conform unui studiu „Salvaţi Copiii”, 20% dintre copii suferă de o afecţiune psihică, 3,5% au fost diagnosticaţi cu depresie clinică și 13% cu tulburări de anxietate.
În acest context, cercetarea norvegienilor ar putea atrage atenţia asupra modului în care se poate interveni în mod eficient pentru prevenirea apariţiei depresiei la copii. Acest demers este cu atât mai necesar cu cât cele mai multe studii au demonstrat deja efectele benefice ale activităţii fizice pentru îmbunătăţirea stării psihice a adulţilor. De exemplu, conform unui studiu citat de Runner’s World, oamenii de știinţă au observat că lipsa activităţii fizice a crescut cu 99 de procente riscul dezvoltării simptomelor depresive la femeile participante la studiu, în raport cu participantele care practicau frecvent sport, timp de 30 de minute.
Efectul acestor beneficii poate fi chiar amplificat dacă exerciţiul fizic nu se limitează la spaţii închise. În acest sens, alte studii au relevat faptul că sportul practicat în aer liber are un efect chiar mai puternic în reducerea depresiei decât activitatea fizică în încăperi închise. Studiul efectuat la Peninsula College of Medicine and Dentistry, elaborat pe un eșantion de peste 800 de adulţi, a arătat că persoanele care au făcut activitatea fizică în aer liber s-au simţit mai pline de energie, cu o dispoziţie bună, iar stările de tensiune, confuzie, furie sau depresie s-au diminuat. Același lucru l-au confirmat și oameni de ştiinţă americani, care și-au bazat concluzia pe un studiu realizat în Dallas. Potrivit The Telegraph, citat de ziare.com, această cercetare demonstrează că, în locul exerciţiilor fizice de intensitate moderată, rezultatul este mai rapid şi uşor de observat în cazul unui program mai scurt de mişcare, dar mai intens. Ar fi nevoie doar de 25 de minute de sport pentru îmbunătăţirea stării de spirit.
www.semneletimpului.ro
