În Tine, Cel ce ai zidit făptura,
În Tine, Doamne, nu încape ura.
Să Te cuprindă spaţiul nu poate
Şi-n Tine nimeni nu cunoaştem moarte.
De Tine se cutremură şi focul,
Tu nu ai loc, dar eşti peste tot locul.
A Te-nţelege mintea mea nu poate,
De eşti în cer, nici el nu te încape.
Tu din nimic pe toate ştii a face
Şi în nimic, de vrei, le poţi întoarce.
Pe Tine cine te-ar putea împarte? –
Tu eşti aproape şi tot Tu departe.
Cu Tine, Doamne, peste tot e bine,
Oriunde-ai fi, eşti şi în orişicine.
Cu dragoste le înfăşori pe toate
Şi-n dragoste trăieşti fără-de-moarte.
Desăvârşit în veci şi nenăscut,
Desăvârşite toate le-ai făcut.
În timp să Te măsor e-o nebunie,
Eşti mai presus de timp, în veşnicie.
Izvor de-nţelepciune şi iubire
Te-ai răstignit spre-a noastră izbăvire.
…Tîrziu.În faţa sfintelor icoane
Smerit mă-nchin măririi Tale, Doamne!
Prot. Nicolae Jelihovschii
1993
