În secolul XXI, Familia ortodoxă, ca și instituție divină, se confruntă cu provocări fără precedent. Într-o lume în care valorile tradiționale sunt tot mai relativizate, este esențial să apărăm modelul familiei ortodoxe, care își are rădăcinile în învățătura lui Hristos și în tradiția Bisericii. Familia este locul unde se formează caracterul copiilor, se cultivă dragostea autentică și se luptă împotriva patimilor care pot distruge relațiile interpersonale.
Educația copiilor într-o familie ortodoxă este o datorie sacră a părinților. Ei sunt primii învățători ai copiilor lor, iar ceea ce sădesc în sufletele acestora în primii ani va determina, în mare parte, viitorul lor spiritual și moral. „Crește-l pe copil în calea pe care trebuie să meargă, și când va îmbătrâni, nu se va abate de la ea” (Pilde 22:6).
Învățătura morală și spirituală nu poate fi redusă doar la reguli, ci trebuie integrată într-o viață trăită în Hristos. Părinții au datoria de a-i învăța pe copii nu doar ce este bine și ce este rău, ci și cum să facă față ispitei, cum să se apropie de Dumnezeu prin rugăciune și cum să trăiască în armonie cu ceilalți.
Dragostea este esența vieții de familie. În cadrul familiei ortodoxe, dragostea nu se manifestă doar prin afecțiune sau prin sentimente efemere, ci prin sacrificiu, dăruire și iertare. Soții trebuie să se iubească după modelul lui Hristos, care S-a jertfit pentru Biserică. Această dragoste autentică trebuie să domine viața de familie, astfel încât copiii să crească într-un mediu sigur și plin de încredere.
În familie, dragostea înseamnă și răbdare, iertare și înțelegere. Greșelile inevitabile ale fiecărui membru trebuie abordate cu blândețe, iar problemele trebuie rezolvate prin dialog și rugăciune.
Patimile sunt una dintre principalele amenințări la adresa armoniei familiale. Fie că este vorba despre mândrie, egoism, lăcomie sau furie, toate aceste patimi pot distruge relațiile dintre soți și dintre părinți și copii. Biserica ne învață că patimile sunt o urmare a căderii în păcat și că ele pot fi învinse printr-o viață spirituală activă, centrată pe rugăciune, post și spovedanie.
Este important ca fiecare membru al familiei să fie conștient de pericolul acestor patimi și să caute vindecare spirituală. Un cuplu în vârstă, după ce au crescut propriii copii, au fost nevoiți să-și ia nepotul în grijă, deoarece părinții acestora se confruntau cu dificultăți economice. În loc să se plângă de greutăți, bunicii au văzut acest lucru ca pe o binecuvântare. Prin răbdare, dragoste și credință, au reușit să-i educe pe nepoți într-un spirit creștin. Cazul dat ne arată că familia depășește generațiile și că dragostea prin jertfire este cheia pentru a învinge toate greutățile. E o experiență frumoasă chiar din parohia mea, unde buneii și-au căpătat rost și sens în viață datorită acestui nepoțel minunat! O viață de familie în care se cultivă smerenia și ascultarea este una care rezistă presiunilor externe și interne.
Poveștile de viață, pildele din experiența oamenilor, ne învață că familia este un loc unde se pot depăși obstacolele prin credință, dragoste și sacrificiu.
Familia ortodoxă este o instituție sfântă, menită să reflecte dragostea și unitatea Sfintei Treimi. În fața atacurilor lumii moderne, este esențial să păstrăm valorile tradiționale ale credinței, educației și iertării. Doar printr-o viață trăită în Hristos, familia poate deveni un loc de pace, iubire și mântuire, pregătindu-i pe toți membrii ei să înfrunte provocările acestei lumi și să se pregătească pentru viața veșnică.
Preot Iulian Rață
