I: Eminenta, pe 5 octombrie 2011 ati fost numit presedintele Comisiei Sinodale pe teme Biblice si Teologice. Dvs ati fost cel ales de catre conducatorii Bisericii Ortodoxe Ruse pentru delicata si variata sarcina a ocarmuirii muncii bisericesti in aria teologiei. Ne-ar placea sa va cunoastem parerea despre rolul si locul Comisiei in viata de zi cu zi a Bisericii. Exista cumva planuri de transformare a Comisiei in ceva de genul unui “institut central de cercetare” sau a unui “consiliu de experti”, sau aceasta isi va pastra functiileactuale?
R: In primul rand as dori sa subliniez faptul ca acestei Comisii si presedintelui sau nu li s-a cerut niciodata sa “ocarmuiasca munca bisericeasca in domeniul teologiei”. Spre deosebire, de exemplu, de ministeriatul episcopal, care este in principal un serviciu de ocarmuire si prezervare a Traditiei canonice si doctrinale, ministeriatul teologic este o chemare. Cerintele sale, pe langa credinciosia fata de Biserica, sunt competenta si abilitatea de a gandi teologic. Astazi ne confruntam cu sarcina nu de a “ocarmui teologic”, ci cu aceea de a crea conditiile necesare pentru ca noua generatie de teologi ortodocsi sa isi dezvolte aceste abilitati. Comisia nu este, prin definitie, un institut de cercetari teologice. Ea tine mai mult locul unui consiliu de experti care, indrumati de Preafericitul Patriarh si de catre Sfantul Sinod, trateaza colegial anumite teme, formuland raspunsuri pentru problemele ridicate. Aceasta este sarcina sa principala. Cat despre celelalte domenii de munca ale Comisiei, urmeaza sa fiediscutate in viitoarea sesiune de plen.
I: Eminenta, dvs sunteti un teolog recunoscut de comunitatile stiintifice atat din interiorul, cat si din exteriorul Rusiei. Care credeti ca sunt cele mai acute probleme teologice cu care se confrunta astazi Biserica Ortodoxa in totalitatea ei? Exista probleme a carorrezolvare sa aiba un rol determinant in viitorul Ortodoxiei?
R: Biserica Ortodoxa moderna pastreaza continuitatea comunitatii crestine apostolice si, in acest sens, ea este in primul rand o Biserica a Traditie. Viitorul Ortodoxiei depinde de credinciosia fata de Traditia bisericeasca – Traditie pastrata de Biserica de-a lungul generatiilor, indiferent de imprejurarile istorice.
Spre deosebire de anumite comunitati crestine liberale, Biserica Ortodoxa nu are nevoie de regandirea sau reinterpretarea invataturilor sale doctrinale sau morale. Iar cand intelectualii ecleziasti, patrologii, istoricii, liturghistii si reprezentantii altor discipline intampina probleme in studiile lor, aceste probleme nu tin de doctrina, ci sunt probleme specifice aparute in cadrul oricarui processerios de invatare.
Exista totusi o problema foarte acuta si care este totodata si foarte teologica, si anume aceea a misionariatului. Nu vorbim despre mesajul Bisericii, nu despre invatatura sa, ci despre ce trebuie facut pentru a face aceasta invatatura inteligibila si eficienta in situatia in care ne aflam azi. Intr-adevar, teologia nu este numai o cercetare detaliata a intelesului invataturii dogmatice si morale a Bisericii. Este totodata o proclamare, a cale speciala de a proclama lumii prin diverse mijloace adevarurile credintei. Nu este intamplator faptul ca Patriarhul Nichifor al Constantinopolului, cunoscut aparator alvenerarii icoanelor, a folosit expresia “melodia teologiei”.
Astazi ne confruntam cu sarcina de a gasi astfel de cai de exprimare a invataturii bisericesti, in asa fel incat sa transmitem speranta noastra vizavi de semenii nostri care inca stau departe de Biserica sau care de-abia au descoperit calea. O particularitate a acestei sarcini este munca de catehizare depusa sub obladuirea ComisieiSinodale pe teme Biblice si Teologice.
I: Au existat recent discutii intense vizavi de pregatirea viitorului Conciliu Pan-Ortodox. Cat de intens este procesul de pregatire? Cum vedeti rolul Comisiei pe care o conduceti in pregatirile pentru acest Conciliu atat de important pentru toate Bisericile locale? Intr-adevar, exista o intreaga serie de intrebari, in special pe problema primatului, tema tratata pe cai diferite intocmai datorita diferentelor “teologice”.
R: Nu este prima oara cand trebuie sa raspund intrebarilor legate de aceste pregatiri. Aceste pregatiri au inceput de jumatate de secol, procesul fiind cateodata intensificata, iar alte dati ajungand la un blocaj complet. Pozitiile Bisericilor Ortodoxe locale in legatura cu anumite aspecte regasite pe agenda de lucru au fost armonizate. Intrebarea legata de ceea ce ar trebui Conciliul sa fie a fost revizitata in cadrul dialogului inter-ortodox. Si ar trebui precizatca aceasta discutie este parte a procesului conciliar ce poate fi incununat de insusi Conciliul.
Poate e mai bine ca anumite probleme disputate, asupra carora nu s-a ajuns inca la un consens, sa nu fie aduse in discutie inainte de Conciliu, ci sa fie lasate pe mai tarziu. Acestea vizeaza atat primatul in Biserica Ortodoxa, cat si disputele privind dipticele sau acordarea autocefaliei.
Cat priveste primatul, Comisia a facut studii serioase pe aceasta tema. Pe baza unei analize istorice, canonice si teologice, va fi redactat un document care, dupa aprobarea de catre Autoritatea Suprema a Bisericii, va reprezenta pozitia oficiala a Bisericii.
I: Daca este sa discutam despre scolile teologice din Rusia, Comisia pe teme Biblice si Teologice este cea care autorizeaza proiecte si face delegari de personal. In opinia dvs, care sunt domeniileteologiei care se confrunta cu cea mai mare lipsa de specialisti?
R: Membrii Comisiei sunt teologi competenti si cu autoritate, insa atunci cand este nevoie implicam experti din diferite domenii,inclusiv generatia tanara de teologi.
Printre cercetatorii si specialistii nostri se regasesc multi oameni angajati in studii patristice, atat a patrologiei rasaritene, cat si a celei apusene. Aceasta preocupare trebuie dezvoltata, intrucat increderea in mostenirea patristica reprezinta un aspect deosebit de important in teologia ortodoxa moderna. Este totusi insuficienta. Avem inca foarte putini specialisti calificati in lege canonica, un domeniu in care scolile teologice rusesti excelau in perioada pre-revolutionara.
Situatia este putin mai roza pe partea de studii biblice. In cadrul Comisiei a fost organizat un grup biblic in care sunt implicati atat membri ai Comisiei cat si alti experti. Studiile biblice ortodoxe trebuiesc totusi dezvoltate. Acest lucru implica nu numai consolidarearesurselor actuale, ci si cultivarea unei noi generatii de carturari.
Si bineinteles ca mai exista o nevoie – aceea a teologilor sistematizati. Indeplinirea acestei sarcini nu este deloc usoara, deoarece este nevoie de specialisti cu o eruditie enorma nu doar in domeniul teologic, ci si cel al filozofiei si al culturii generale, care sa dispuna si de o gandire sistematizata si de talent literar. Inca nu am atins nivelul dogmatistilor rusi de felul celor ca Mitropolitul Macarie Bulgakov. Sper ca in cursul dezvoltarii gradualea diverselor discipline teologice sa cunoastem aparitia unor oameni capabili de a concepe lucrari teologice sistematizate.
I: In ceea ce priveste academiile teologice si catedrele de teologie din cadrul universitatilor seculare, care este viziunea dvs asupra chemarii fiecarei dintre aceste scoli atat de diferite structural si administrativ?
R: Traditia academica teologica este parte integranta a educatiei teologice superioare din Rusia – atat nucleul sau, cat si fundatia sa solida. Sarcina principala a unei academii teologice este aceea de a cultiva cu studii superioare clerul, ierarhii si pastorii. Nici aici nu am reusit inca sa atingem nivelul de dinainte de revolutie, deoarece in acea perioada educatia academica avea o componenta generalstiintifica si general umanitara solida.
Unitatile teologice precum catedrele, departamentele si facultatile din cadrul universitatilor seculare reprezinta o experienta noua, insa aparitia lor este dictata in primul rand de catre sarcinile de astazi ale Bisericii vizavi de educarea religioasa si lucrarea misionara. Aceste unitati ar trebui dezvoltate tinandu-se cont de avantajele pe care statutul l-il confera, si anume acela de a fi parte a unei universitati. Aceasta implicare nu face posibila doar restaurarea teologiei la nivel de parte integrala si legitima a educatiei si culturii; se iveste posibilitatea teologiei de a intra in dialog si cooperarea cu stiintele seculare, mai ales cele umanitare. Aceasta va contribui la dezvoltarea si imbogatirea teologiei noastre si a abilitatii sale de a vorbi lumii. Este bineinteles necesar ca in acest proces asa-numita “teologie seculara” sa nu piarda relatiile vii cu viata Bisericii. Acest pericol exista si trebuie mereu sa-l avem in minte, deoarece teologia ortodoxa din afara vietii liturgice si spirituale este sortita pieirii sau mutilarii.
I: Comisia Sinodala pe teme Biblice si Teologice s-a evidentiat prin conferinte teologice organizate de catre Biserica Ortodoxa Rusa. La aceste conferinte au participat cei mai renumiti teologi din intreaga lume. Va fi continuata traditia organizarii unor asemenea conferinte,sau se va schimba formatul acestora?
R: Traditia organizarii conferintelor teologice internationale la nivelul intregii Biserici va continua cu siguranta. Documentele conferintelor precedente constituie o contributie importanta in cadrul teologiei noastre si totodata reflecta dinamica dezvoltarii ei. In prezent, se gaseste in circulatie o colectie de documente din ultima conferinta, cu tema: “Viata in Hristos: Etica crestina, traditia ascetica a Bisericii si provocarile moderne“, care a avut loc in luna noiembrie a anului trecut.
Cat priveste formatul conferintelor si structura lor tematica, sunt posibile modificari. Aceasta chestiune va fi si ea discutata inurmatoarea sesiune de plen a Comisiei.
I: In concluzie, permiteti-mi, Eminenta, sa preiau urarile dvs pentru redactorii, contributorii si cititorii portalului Bogoslov.ru, in calitate de presedinte al Comisiei Sinodale pe teme Biblice siTeologice.
R: Le doresc redactorilor si contributorilor acestui site sa-si aduca mereu aminte de responsabilitatea plasata pe umerii acelora care adreseaza cuvantul teologic unei audiente atat de mari, precum sa si continue sa avanseze constant nivelul teologic al materialelor pe care le publica. Iar cititorilor le urez ca cercetarea materialelor prezentate sa-i ajute nu doar sa-si largeasca orizonturile teologice, ci sa-i si sustina in sporirea credintei ortodoxa.
