Hotărârea Sfântului Sinod de la 20 noiembrie 1583
„Către toţi creştinii adevăraţi, mădulare ale Sfintei, Universale şi Apostoleşti Biserici de Răsărit a lui Hristos din Constantinopol şi din tot locul, har, pace şi milă vouă de la Atotputernicul Dumnezeu.Din Vechea Romă au venit anumiţi oameni care au învăţat acolo să gândească latineşte. Dar cel mai rău lucru e că înainte au fost bizantini, născuţi şi crescuţi prin părţile noastre; dar nu numai ca şi-au schimbat credinţa, dar au şi ridicat război contra Ortodoxiei şi adevăratelor dogme ale Bisericii de Răsărit şi s-au răzvrătit împotriva lui Hristos Însuşi, împotriva dumnezeieştilor Apostoli şi Sfintelor Sinoade ale Sfinţilor Părinţi care ni le-au lăsat. Drept pentru care i-am tăiat ca nişte mădulare putrede şi
HOTĂRÂM
Orişicine nu ar mărturisi cu inima şi cu gura ca este mădular al Bisericii de Răsărit botezat ortodox şi că Sfântul Duh purcede numai de la Tatăl fiinţial şi ipostatic, aşa cum Hristos spune în Evanghelie, ci Duhul Purcede de la Tatăl şi de la Fiul în acelaşi timp, unul ca acesta sa fie lepădat afară de Biserică şi să fie anatema.
Orişicine nu ar mărturisi ca în Taina Sfintei Liturghii, laicii trebuie să se împărtăşească odată cu cele doua sfinte părţi, a Preasfântului Trup şi a Preasfântului Sânge, ci să spună că este de ajuns a primi numai trupul pentru că sângele este inclus, chiar daca Hristos le-a sfinţit separat şi le-a dăruit fiecăruia din Apostoli, unul ca acesta să fie anatema.
Orişicine ar spune că Domnul nostru Iisus Hristos la Cina cea de Taina a folosit azime şi nu pâine dospită, unul ca acesta să fie departe de noi şi sub anatema ca unul ce vrea sa introducă doctrina lui Apolinarie şi a armenilor în Biserica lui Hristos, cu a Cărui încuviinţare îl dăm de două ori anatemei.
Orişicine ar spune că atunci când mor, sufletele creştinilor care s-au pocăit în această viaţă dar nu şi-au câştigat mântuirea merg în Purgatoriu – care este un basm grecesc – unde focul şi chinurile îl purifică, şi ei cred ca nu sunt chinuri veşnice – aşa cum credea blestematul Origen – şi dau din această pricină slobozire păcatelor, pe unii ca aceştia îi dăm anatemei. Orişicine ar spune că papa e capul Bisericii şi nu Hristos Dumnezeu, şi că Papa are autoritatea de a trimite în Rai prin scrisorile sale, şi că poate ierta păcatele prin plata indulgentelor, unul ca acesta sa fie anatema.
Rugam pe toţi binecredincioşii ortodocşi: rămâneţi în credinţa strămoşească ce-aţi învăţat-o până acum, în care v-aţi născut şi crescut, şi când vremurile o vor cere, nu vă lepădaţi de credinţa moştenită de la Sfinţii Părinţi. Luaţi aminte la cele scrise mai înainte şi credeţi că Hristos vă va ajuta să le împliniţi. Fie ca umila noastră binecuvântare să fie cu voi cu toţi. Amin.
Ieremia al Constantinopolului, Silvestru al Alexandriei, Sofronie al Ierusalimului cu tot soborul episcopilor prezenti in Sfantul Sinod”
Patriarhul Constantinopolului Gherman al II-lea: (+1240):
„… Pentru aceasta, vă legiuiesc şi vouă, tuturor mirenilor care sunteţi adevăraţi fii ai unicei Biserici Universale (Soborniceşti): sa fugiţi alergând departe de preoţii care s-au pus in slujba catolicilor. Si nici la adunările Bisericii sa nu va strângeţi împreună cu ei, nici obişnuita binecuvântare sa nu o primiţi din mâinile lor. Este mai bine să vă rugaţi lu-I Dumnezeu singuri in casele voastre, decât sa participaţi la adunările comune împreună cu latino-cugetătorii” [Epistola a II-a catre Ciprioti]
Sfântul Sfinţit Mucenic Cosma Etolianul (+1779):
„Pe Papa sa-l blestemaţi, fiindcă el este cauza… Noi avem o porunca ce spune sa anatemizam pe oricine adaugă sau nu crede in ceva mic din cele pe care le-au legiuit Părinţii Bisericii noastre [Profeţii despre urgiile ce vor veni]”
Sfântul Paisie de la Neamţ (+1794):
„Nu a prăpădit oare Dumnezeu Sodoma şi Gomora pentru sodomism? Atunci cum pe râmleni ii va cruţa pentru erezie? Nu va fi aceasta! Si s-au dezlipit de la Sfânta Soborniceasca si Apostoleasca Biserica a răsăritului, întemeiată pe piatra de căpătai Hristos si pe mărturisirea ortodoxa a Sfinţilor Prooroci si Apostoli, si s-au zidit pe staulul cel râmlenesc, întemeiat pe nisipul înşelăciunii , a cărui prăbuşire va fi mare, chiar până în tartarul iadului […] Drept aceea, dacă eşti încă în stare de a scăpa, ia-o la fugă, fugind de blestemata Unie ca si Lot de Sodoma, nu-ţi fie mila nici de avere, nici de neamuri, dacă vor dori încă să te asculte, ci izbăveşte-te scăpându-ţi sufletul de la pierzanie. Căci nimic nu-ţi este mai de trebuinţă decât sufletul tău, iar pentru el Hristos a murit. Şi fugind, nu căuta înapoi cu inima pentru grabnica pierdere a averilor, ca să nu fii cuprins de focul papistaşilor, mai cumplit decât al gheenei, căci mai bine-i pentru tine ca într-un cuptor să arzi decât să defăimezi Duhul Sfânt, precum hulesc râmlenii. Ieşi şi fugi de Unie cât poţi de repede, ca să nu ţi se întâmple ţie moartea în Unie şi vei fi numărat cu ereticii, iar nu cu creştinii”. [Cuvinte şi scrisori duhovniceşti, Chişinău, 1998]
Sfântul Ignatie Briancianinov (+1867):
„În chip hulitor, papismul atribuie unui om însuşiri dumnezeieşti şi îi da acestuia o închinare cuvenită şi potrivită numai lui Dumnezeu”.
Sfântul Teofan Zăvorâtul (+1894):
„La prima vedere, noi avem cu romano-catolicii multe asemănări. La o cercetare amănunţită este evident oricui cât de departe sunt de adevăr. Propagandişti vicleni, încearcă să ne smintească cu imaginea de ansamblu, ascunzându-ne deosebirile.”
Sfântul Ioan din Kronştandt (+1908):
„Ca urmare a abaterilor de la adevărul evanghelic, papii şi catolicismul au devenit obiectul unei încinse dispute cu privire la adevăr; şi catolicii apărându-şi nedreptatea, se mânie pe ortodocşi, îi urăsc, îi ocărăsc cu tot felul de cuvinte nedrepte şi hulitoare şi defaimă însăşi credinţa noastră, credinţa cea adevărată. Dar să se lepede papii de părerile lor mincinoase, vătămătoare şi pierzătoare şi să ajungă la conglăsuire cu ortodocşii pentru a se reface dreptatea şi pacea? De unde! Se socotesc în drept să apere minciuna, să trâmbiţeze sus şi tare minciuna, spre pierzarea lor si a catolicilor. Catolici, veniţi-vă în fire, treziţi-vă! V-au dus în rătăcire! Întoarceţi-vă la adevăr! Iar papii s-au închipuit pe sine capi ai Bisericii şi temelia ei, şi chiar locţiitori ai lui Hristos, lucru care este prostesc şi cu totul nepotrivit. Si de aici toata îngâmfarea după bunul plac a întregii Biserici universale. Ei bine, au şi comis papii, in „biserica” lor papistă felurite dogme mincinoase, care duc la falsuri atât în credinţa cât şi în viaţa. Aceasta este o biserica pe de-a-ntregul eretica. Iar învăţătura dogmatica a catolicilor – vai, câte erezii, inovaţii, abateri de la adevăr! O pierzător sistem papist!”
