După ce au răstignit pe Iisus, ostaşii au luat hainele Lui şi le-au făcut patru părţi, fiecărui ostaş câte o parte, şi cămaşa. Dar cămaşa era fără cusătură, de sus ţesută în întregime. Deci au zis unii către alţii: Să n-o sfâşiem, ci să aruncăm sorţii pentru ea, a cui să fie; ca să se împlinească Scriptura care zice: „Împărţit-au hainele Mele loruşi, şi pentru cămaşa Mea au aruncat sorţii”. Aşadar ostaşii acestea au făcut. (Ioan 19;23-24)
Preafericite Părinte Patriarh, Înalt Prea Sfințiți și Preasfințiți Părinți,
Cu profund respect și preocupare față de unitatea Bisericii lui Hristos, doresc să mă adresez Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române referitor la recentele decizii ce privesc viața bisericească din Republica Moldova.
Biserica este chemată să fie izvor de pace, unitate și comuniune, iar orice decizie trebuie să fie luată cu responsabilitate pastorală și discernământ duhovnicesc. Contextul actual ridică serioase preocupări referitoare la posibilele efecte ale unor astfel de hotărâri asupra stabilității și unității Ortodoxiei în regiune.
Cuvintele Evangheliei pe care le-am citat dintr-u început ne arată că unitatea Bisericii este asemenea cămășii lui Hristos – un întreg ce nu trebuie sfâșiat. Orice acțiune care duce la dezbinare contravine învățăturilor evanghelice și principiilor canonice.
Desemnarea unui episcop vicar pentru ”Mitropolia Basarabiei” din afară
Recenta decizie de a hirotoni un episcop vicar pentru ”Mitropolia Basarabiei” ridică întrebări firești în Republica Moldova. Alegerea unui episcop din afara granițelor țării sugerează o lipsă de încredere chiar din partea Patriarhiei Române față de cei din ”Mitropolia Basarabiei” și la sigur slăbește unitatea acestei entități, și așa lipsită de credibilitate, pe bună dreptate. Sau se dorește acapararea instituțiilor atât cele de Stat, cât și a celor Eclesiastice.
Se ridică o întrebare firească: chiar nu s-a găsit în toată Republica Moldova un cleric vrednic de a fi hirotonit episcop? E evident că în cadrul unei entități necanonice, vorba de vrednicie nu poate fi, dar cel puțin să se mimeze, ca în cazul lui Veneamin Goreanu. Alegerea unui episcop din afara țării ridică serioase semne de întrebare asupra moștenirii spirituale lăsate de Petru Păduraru. Dacă în interiorul acestei structuri nu există candidați considerați potriviți, ar fi necesară o reflecție profundă asupra valorii duhovnicești și administrative pe care această mitropolie le cultivă în rândul propriului cler, lipsit astfel nu doar de canonicitate, dar după cum se vede și de credibilitate.
Autonomie doar pe foaie
Chemarea la această treaptă a cuiva din afară, e de fapt o lovitură sub centură și asupra imaginii ”Mitropoliei Basarabiei”. Au autonomie, da episcopii vin din România. Ceva de genul: ”O fi voi buni, da numai conduși de noi!” Sau e altceva la mijloc: Repetarea scenariului din anii 20 ai secolului trecut, când preoții de aici au fost înlocuiți cu preoți din România, astfel forțându-se românizarea populației (sunt cunoscute cazurile când oamenii erau respinși de la Taina Sfintei Spovedanii pentru că nu cunoșteau limba). În aceeași ordine de idei, se cunosc deja tendințe de schimb și de preoți. Tot aici e de menționat și faptul că toți aceștia s-au și retras de frica represaliilor comuniste imediat ce pericolul a bătut la ușă în anii 40 ai secolului trecut. Păstorii și-au lăsat turma imediat ce lupul a apărut prin preajmă… Probabil, că trebuia să vedem pe viu textul biblic: ”Păstorul cel bun îşi pune sufletul pentru oile sale. Iar cel plătit şi cel care nu este păstor, şi ale cărui oi nu sunt ale lui, vede lupul venind şi lasă oile şi fuge; şi lupul le răpește şi le risipește”(Ioan 10;11-12).
Se dorește legitimarea canonică a ”Mitropoliei Basarabiei?”
Dacă prin alegerea totuși a unei candidaturi din cuprinsul Patriarhiei Române se dorește legitimarea așa numitei ”Mitropolii a Basarabiei”, fiind aduși oameni cu nume și reputație ireproșabilă, trebuie să vă asigur că vă înșelați amarnic. Părintele Arhimandrit Nectarie (Ionel) Clinci, are statutul canonic și este cleric universal recunoscut, cu reputație ireproșabilă exact până în momentul Hirotoniei de Episcop pentru o entitate necanonică, la care va participa unul sau mai mulți episcopi necanonici (Petru Păduraru, Veneamin Goreanu sau Antonie Telembici). Ca să nu fie loc de interpretare, citez: Canonul 11 apostolic (Osândirea comuniunii cu cei caterisiţi): Dacă cineva, cleric fiind, s-ar ruga împreună cu un cleric caterisit, să se caterisească şi el. (28 ap.; 4 Antioh.; 10 Cartag.). Trebuie să vă amintesc că Petru Păduraru este caterisit…
Artileria grea
Evident, gândurile mele sunt îndreptate și spre persoana Părintelui Arhimandrit Nectarie Clinici. După câte cunosc, Părintele e destul de apreciat de fiii săi duhovnicești. Părinte, chiar de dragul de a binecuvânta cu amândouă mâinile sunteți gata să vă pierdeți statutul canonic? Este la noi în R. Moldova o expresie frumoasă: e rău soldatul, care nu dorește să devină general. Dar înțelegeți foarte bine faptul că nu veniți în R. Moldova ca să uniți, ci ca să dezbinați Biserica Lui Hristos! Citez: ”Slujirea dincolo de Prut reprezintă o misiune sfântă și plină de provocări, dar sunt conștient de importanța acestei responsabilități și de nevoia de a răspunde cu devotament și dragoste chemării lui Dumnezeu.” Vi se pare că veniți într-o țară de musulmani, sau de budiști?
Datele recensământului arată foarte clar 95% de populație ortodoxă în Republica Moldova! Nu are România așa procentaj, cu toată valuta de la Stat, cu toată Biserica de Stat și chiar și cu ora de religie obligatorie! Republica Moldova a știut să-și păstreze credința sa, în pofida la toată lupta comunistă din secolul trecut. Erau deschise doar 200 de Biserici și o mănăstire, acuma avem peste 1400 de Biserici și în jur de 100 mănăstiri și schituri. Redeschise, reparate și întreținute doar și doar pe seama creștinilor noștri, fără Stat, fără Uniunea Europeană, fără salarii pentru preoți sau episcopi, doar cu Dumnezeu! Evident că, în lumina celor spuse mai sus, mă întreb ce fel de ”misiune sfântă”, vedeți Dvs., în Republica Moldova: cea de a dezbina? Cea de a mai rupe din Cămașa lui Hristos? De a mai scoate câteva biserici din ascultare față de Mitropolitul și Episcopii săi și de a le rupe din unitate cu Biserica Lui Hristos ceea Una, Sfântă, Sobornicească și Apostolească?
Sincer să fiu, nu am înțeles niciodată bucuria de a rupe din clerul și Bisericile Mitropoliei Chișinăului și a le trece la Mitropolia Basarabiei și a te bucura… Eu sunt fericit când un ateist vine la Hristos, sau un musulman sau un budist… Faptul că l-am trecut pe cineva de la Hristos, la Hristos, mi se pare cel puțin absurd. Ca și afirmația de ”misiune sfântă” în Țara care are cel mai mare procentaj de creștini ortodocși de pe fața globului pământesc și în unitatea cărora astăzi cu ardoare țintește Patriarhia Română. Cuvioșia Voastră, Părinte Nectarie ați fost ales pe rol de instrument, executor al dezbinării, alături de Petru sau Antonie sau Veneamin. Dar, voi veți da seama…
În acest context voi mai adăuga doar câteva gânduri: artileria grea a fost folosită în repetate rânduri: ca exemplu: Părintele Constantin Necula, delegat special pentru R. Moldova. Sau Părintele Calistrat… Sau Profesorii din cadrul Facultății de Teologie de la Iași. De fapt, toți doar folosiți de preoții ”Mitropoliei Basarabiei” pe rolul de momeală pentru a atrage cât mai mulți oameni de partea lor. Nu a mers… Ortodocșii din Moldova, trecuți prin toate provocările posibile și imposibile, nu se lasă de dreptul lor de întâi născuți ai unei Biserici canonice, momiți cu farfuria de linte!
Rezultatele recensământului, eșec pentru politica românizării R. Moldova?
Recensământul din 2024, lasă tot niște gânduri pentru Sinodul Patriarhiei Române! Din totalul populației care a declarat etnia, la recensământul din 2024, persoanele care s-au declarat moldoveni constituie 77,2% iar români 7,9%. Dintre minoritățile etnice, s-au declarat ucraineni 4,9%, găgăuzi 4,2%, ruși 3,2%, bulgari 1,6% și romi/țigani 0,4%. Biserica Ortodoxă din Moldova a fost, este și rămâne Biserica tuturor, nu doar a românilor! În genere, despre o Biserică etnofiletistă în R. Moldova nu poate fi vorba datorită mai multor considerente: Transnistria, Găgăuzia, Briceni sau Cahul, sunt raioane preponderent vorbitoare de limbă rusă, găgăuză sau a romilor spre exemplu la Soroca. Preoții din Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove, au știut să rămână exact preoții Întregii Moldove, slujind tuturor în graiul lor, așa încât limba să nu constituie un impediment în unirea lor cu Hristos.
Pentru 7,9% din populație, nu vă pare c-am mult 4 episcopi? Sau, decizia anume în acest context vine? Cu tot cu investițiile de milioane de euro în structura numită ”Mitropolia Basarabiei”, rezultatul este departe de cel așteptat, nu? Fraților, mie mi se pare josnic, antrenarea Bisericii lui Hristos în astfel de jocuri. Misiunea noastră e alta în această lume.
De ce Patriarhia Română e pe calea schismei prin deciziile luate?
Să analizăm împreună câteva dintre deciziile ce rănesc unitatea Bisericii lui Hristos:
- Sinodul Bisericii Ortodoxe Române din 29 februarie 2024 decide: punctul 11: Binecuvântarea, încurajarea și susținerea inițiativelor comunităților ortodoxe românești din Ucraina de a reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română, prin organizarea lor juridică în structura religioasă numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina. Adică, acolo unde deja este o Biserică Canonică, sub omoforul Mitropolitului Onufrie care slujește inclusiv în română (ex. Mitropolitul Longhin Jar), doriți să mai deschideți o biserică… Ceva de genul: Rușii rup din Ucraina cu armele dintr-o parte iar românii vor rupe cu biserica din altă parte. Oare nu e aceeași dorință de expansiune? Oare nu aceasta a fost cauza și Marii Schisme din 1054? Și dacă totuși, e pentru ucrainenii români, de ce Patriarhia Română publică pe pagina lor slujba înmormântării în limba ucraineană? Canonul 2 Sin. II ec. (Autonomia ierarhilor şi a unităţilor bisericeşti) si celelate (34, 37 ap.; 4, 5, 6, 7 sin. I ec; 3 sin. II ec; 8 sin. III ec; 17, 19, 28 sin. IV ec; 8, 25, 36, 38, 39 Trul.; 3, 6 sin. VII ec; 9, 16, 18,19, 20,23 Antioh.; 40 Laod.; 11, 13, 18, 26, 34, 73, 76, 95, 98, 120 Cartag.; 3 Sard.; 14)
- În cadrul aceluiași sinod, (eu îl numesc tâlhăresc), punctul 12 exprimă reafirmarea faptului că toți clericii ortodocși români și păstoriții lor din Republica Moldova care revin în Mitropolia Basarabiei sunt clerici canonici și credincioși binecuvântați, iar orice sancțiune disciplinară îndreptată împotriva lor pe motivul apartenenței lor la Biserica Ortodoxă Română este considerată nulă și neavenită, potrivit hotărârii sinodale nr. 8090 din 19 decembrie 1992. O Biserică Ortodoxă poate declara nule deciziile unei alte Biserici Ortodoxe? E nulă doar decizia de oprire/caterisire, sau nule sunt și decretul de hirotonire, de numire în parohie, decorațiile? Sau deja așa numita ”Mitropolie a Basarabiei” decide ea singură ce e nul și ce nu? Canonuul 33 apostolic (Cărţile sau scrisorile canonice de preoţie): Nici unul dintre episcopii și presbiterii sau diaconii străini să nu se primească fără scrisori de încredințare (recomandare), şi aducându-le pe acestea, să fie ispitiți (verificați), şi dacă vor fi propovăduitori ai dreptei credințe, să fie primiți, iar de nu, dându-li-se lor cele de trebuință, să nu-i primiți pe ei în biserică (comunitate), fiindcă multe se fac prin vicleană răpire (amăgire).
- Decizia de canonizare! Părintele Protoiereu Alexandru Baltaga, cu titulatura: Sfântul Preot Mucenic Alexandru din Basarabia. Tot Dvs., ați făcut filmul documentar despre această personalitate cu adevărat remarcantă, dar numai nu ca sfânt. L-am privit cu multă atenție dar: Martiriul Unirii? Canonizăm deja oamenii pentru că au vrut unirea? Cu același succes trebuie canonizat și Mihai Viteazul, sau Alexandru Ioan Cuza! Documentele nu atestă nicăieri că Părintele ar fi murit pentru Hristos, ci pentru că a semnat documentul unirii! Decizia de a canoniza în felul dat, discreditează iremediabil ideea de sfințenie sau cea de canonizare a sfinților.
Concluzii și recomandări
Promovarea dialogului – Este necesar un dialog interbisericesc autentic, purtat cu respect reciproc, pentru a evita acțiuni unilaterale care pot crea diviziuni, fie la nivel de Patriarhii, fie la cel de Mitropolii. Inițiat cât mai curând posibil.
Respectarea principiilor canonice – Orice decizie trebuie să fie luată în conformitate cu Canoanele Bisericii Universale, evitând inițiative ce pot slăbi unitatea Ortodoxiei, care pot duce la ruperea Cămășii lui Hristos: Biserica, câștigată cu scump sângele Său;
Evitarea expansionismului ecleziastic – Acțiunile percepute ca intervenții într-o altă jurisdicție trebuie să fie evitate pentru a preveni posibile conflicte, atât la nivel de R. Moldova, cât și Ucraina. Sunt suficiente terenuri unde se dorește propovăduirea Evangheliei: Iran, Afganistan, China sau India! Să fie cu Doamne ajută! Dar nu semănați, acolo unde deja se seamănă de către o Biserică pe care și Sinodalii Patriarhiei Române o recunosc în unanimitate;
Reconsiderarea hirotoniei unui episcop vicar – O astfel de măsură va diminua tensiunile și va contribui la menținerea păcii în Biserică, iar Părintele Nectarie ar rămâne în spațiul canonic al Bisericii;
Biserica Ortodoxă are o responsabilitate sfântă de a păstra unitatea credincioșilor săi. Rugăm Sinodul Bisericii Ortodoxe Române să analizeze cu discernământ aceste aspecte, spre binele Bisericii lui Hristos. Zice Sfântul Apostol Pavel: Căci va veni o vreme când nu vor mai suferi învăţătura sănătoasă, ci – dornici să-şi desfăteze auzul – îşi vor grămădi învăţători după poftele lor, și îşi vor întoarce auzul de la adevăr şi se vor abate către basme. (II Timotei 4; 3-4). Tare mult îmi doresc ca în R. Moldova să avem parte de Unitate iar acțiunile confraților ortodocși din România să nu fie spre dezbinare, ci credința noastră, dragostea noastră cea dintâi să rămână intactă de setea de expansionism și dezbinare!
Preot Iulian Rață
Președintele Sectorului Sinodal Activitate Misionară
Protopop de Orhei
Profesor în cadrul Academiei de Teologie Ortodoxă din Mun. Chișinău
