Stimată soră Natalia permitem să te salut cu adâncă plecăciune. Pentru că văd creșterea ta și îți simt arderea ta la această rubrică. Dumnezeu să îți dea putere să rămâi cât mai mult în această creștere și mai puțin cu întrebările. Hai că am glumit. Cât mai multe întrebări. Iar cuvintele: „Ce Dumnezeu a unit omul să nu desparte” este o poruncă divină. Iar a doua căsătorie este permisă, numai în caz de văduvie după cum spune și Apostolul Pavel: „Dacă însă nu pot să se înfrâneze, să se căsătorească. Fiindcă mai bine este să se căsătorească, decât să ardă”. Însă în caz de divorț Apostolul Pavel spune foarte clar: „Iar celor ce sunt căsătoriţi, le poruncesc, nu eu, ci Domnul: Femeia să nu se despartă de bărbat! Iar dacă s-a despărţit, să rămână nemăritată, sau să se împace cu bărbatul său; tot aşa bărbatul să nu-şi lase femeia”. Iată deci marea ta a legăturii celor doi. Însă ție personal Pavel îți vorbește: „Dacă un frate are o femeie necredincioasă, şi ea voieşte să vieţuiască cu el, să nu o lase. Şi o femeie, dacă are bărbat necredincios, şi el binevoieşte să locuiască cu ea, să nu-şi lase bărbatul. Căci bărbatul necredincios se sfinţeşte prin femeia credincioasă şi femeia necredincioasă se sfinţeşte prin bărbatul credincios. Altminterea, copiii voştri ar fi necuraţi, dar acum ei sunt sfinţi. Căci, ce ştii tu, femeie, dacă îţi vei mântui bărbatul? Sau ce ştii tu, bărbate, dacă îţi vei mântui femeia”?

Dumnezeu să dea putere celor căsătoriți să se nevoiască atunci când e cazul nevoirii și să se bucure împreună atunci când se pot bucura!