Sărut măna, părinte. De ce nu mi se primeşte şi mie să nu mai am atîtea întrebari şi mai mult să fac ceea ce se cere. Am înţeles că toate care măcar un pic mă abat de la Dumnezeu trebuie lăsate în urmă. Nu ştiu cum, dar la mine această idee a adus ca consecinţă ideea că deci cei apropiaţi trebuie iubiţi mai puţin. Am înţeles că sînt diferite dragostea de Dumnezeu şi dragostea faţă de oameni. Sau poate doar nu înţeleg corect sensul la aceast adevăr? Nu înţeleg de ce nu reuşesc să fac să existe concomitent (şi să nu se excludă). Adică înţeleg că dacă nu-i iubesc pe cei apropiaţi nici atît nu pot fi în stare să-L iubesc pe creatorul lor. Atunci se primeşte că nu iubesc pe nimeni… Mă iertaţi că s-a primit cam încurcat, dar cam aşa şi le simt. Doamne ajută.
- Natalia a întrebat 14 ani ago
- last edited 5 luni ago
- You must login to post comments
Întâi învaţă să iubeşti pe aproapele, să-l ajuţi şi să te jertfeşti din dragoste şi milă pentru el, apoi va veni şi dragostea Domnului peste tine, însuşi Iisus te va învăţa să-l iubeşti. Este o luptă mare şi cere de la Domnul să te ajute să-ţi deschizi inima şi să-l iubeşti din tot sufletul şi cugetul. Căci fericit cel ce înţelege ce înseamnă iubirea lui Iisus şi lepădarea de sine din dragoste pentru Iisus. Orice altă iubire trebuie lepădată din dragoste pentru cel iubit, căci Iisus doreşte să fie îndrăgit mai presus de toate făpturile. Dragostea făpturii este înşelătoare şi nestatornică; dragostea lui Iisus este statornică şi pururi credincioasă. Cel ce-şi lipeşte inima de făptură va cădea cu tot ceea ce este supus căderii; cel ce îmbratisează pe Iisus va fi întărit pentru totdeauna. Pe Iisus îndrăgeşte-l, El să-ţi fie prieten, căci, chiar atunci cînd toţi te-ar părăsi, el va rămîne alături de tine, să te scape de la pieire. Credeţi, va veni ziua când, vrând – nevrînd, va trebui să te desparţi de toţi şi de toate. Stai cît mai aproape de Iisus în viaţă şi la moarte, încrede-te în făgăduinţele lui, căci El singur – atunci cînd toţi te-ar lăsa de izbelişte – va fi în măsură să te ajute. Iubitul tău nu poate suferi să aibă de împărţit iubirea cu nimeni: El singur vrea să fie stăpînul inimii tale şi, asemenea unui rege, să domnească pe tronul sufletului tău. Dacă ai şti să te desprinzi temeinic de orice făptură, Iisus ar veni fără îndoială să sălăşluiască în sufletul tău, ca la El acasă. Aproape tot ceea ce pierzi vei regăsi în Iisus: în El vei afla răscumpărare pentru tot ceea ce – în afara lui – ai fi putut afla, urmînd nădejdile omeneşti. „Nu-ţi căuta sprijinul şi reazemul în trestii clătinate de vînt, căci tot trupul e ca iarba, şi toată mărirea lui ca floarea ierbii cade” (Is 40, 6). Degrabă vei fi dezamăgit dacă stai cu privirea aţintită la arătarea din afară a lucrurilor omeneşti. Căutînd mângâiere şi folos de la făpturi, de cele mai multe ori te alegi numai cu pagubă. Dacă, în schimb, în toate vei căuta pe Iisus, pe Iisus îl vei găsi cu adevărat; şi atunci şi pe aproapele îl vei iubi cu uşurinţă, dacă pe tine însuţi te vei căuta, fără îndoială că pe tine însuţi te vei găsi, dar în pagubă. Într-adevăr, cel ce-l ocoleşte pe Iisus, departe de a se îmbogăţi, se vatăma pe sine, ba îşi face un rău mai mare decît i-ar putea aduce lumea întreagă şi toţi duşmanii laolaltă. Că să împlinim prima poruncă din lege şi cea mai mare, trebuie să ne smerim sufletele şi să ne vedem mici şi neînsemnaţi în ochii lui Dumnezeu, apoi să cerem cu râvnă şi lacrimi să ne ajute să-Liubim şi întărim în credinţă. Să nădăjduim, căci făcând astfel, se va coborî mila Lui peste noi, ne vom regăsi în pace, vom simţi limpede dragostea faţă de dumnezeire!
Doamne, ai milă de noi nevrednicii robii tăi şi trimite-ne Harul tău cel Sfânt, ca să ne înveţe a te iubi!
Vitalii Mereuţanu – Magistru în Teologie
- Guest a răspuns 14 ani ago
- You must login to post comments
Te rog să te autentifici mai întâi pentru a trimite.