Păcat!

Doamne ajută. Stimat frate, noi am vorbit nu de puține ori despre acest păcat. Și nu cred că e cazul din nou să mă întorc la explicarea și descrierea lui. După cum îmi pare acum este vorba despre lipsa de voință sau poate că voință este ci plăcerea este o problemă. Noi nu putem să te constrângem. Fiecare are libertatea de a face sau a nu face un anumit păcat. Însă după cum am spus: Nu putem vorbi de o pedeapsă de la Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este bun însă pedeapsa e chiar la noi. Deci cu cât alegem plăcerea mai mult și nu încercăm să vedem daunele plăcerii, astfel încât să ne abatem de la acea plăcere distrugătoare, atunci vom avea de suferit. Și suferința e garantată. Așa că meditați bine la cele care vă înconjoară și faceți alegere. Cândiți-vă puțin și la tăria de care dați dovadă. Cât puteți să vă opuneți unui lucru. Câtă tărie de caracter aveți. Stâpâniți sau sunteți stăpânit. Și nu faceți toate acestea pentru rușinea față de duhovnici ci față de scârba pe care o purtați. Încercați să gândiți lucid cu minte trează și neîmpărtimită, deși e greu de vorbit așa ceva fiind cuprins de o asemenea patimă.

Doamne scârba îmi înădușă sufletul și păcatul pmă străpunge în mădulare, dă-mi putere și tărie de a trece peste această patimă. Sădește în inima mea ura față de acest păcat și dragostea față de virtute.

Cu râvnă întru Domnul,
Vitalii Mereuţanu – Magistru în Teologie