copiii şi deochiul

0
0

Bună ziua, stimaţi părinţi. Am o întrebare referitoare la deochi, dacă ele într-adevăr există. Eu îs cam sceptică în privinţa asta, însă nu pot sa găsesc nici o explicaţie la ceea ce se petrece cu fiica mea de 14 luni. S-a născut un copil sănătos, voios, care în comparaţie cu alţi copii, era mai înăltuţă. Toţi străinii care o vedeau se mirau, se minunau. Noi ne aflăm în Italia, iar italienii nu sunt atât de rezervaţi ca noi, de aia dau frâu liber gândurilor. De ceva timp însă fetiţa nu mai evoluiază aşa ca la început, creşte mai firavă, mănâcă foarte prost, mă strădui să îi împlinesc orice capriciu culinar numai să o fac să mănânce, dar degeaba. Se îmbolnăveşte foarte des, şi eu mă simt vinovată din cauza asta. Ea merge la grădiniţă încă de la 10 luni în speranţa că eu voi putea găsi ceva de lucru, dar deoarcere se îmbolnăveşte prea des, aşa şi nu m-am angajat nicăieri. Am botezat-o doar când avea 8 luni, mai devreme nu s-a putut, dar încă nu a fost împărtăşită. Spuneţi-mi vă rog este vorba de deochi, este vorba de pasivitatea religioasă, dat fiind faptul că mergem la biserică foarte rar, sau sunt cauze biologice. Ştiu că nu e uşor de găsit raspunsul, dar am nevoie de îndrumarea voastră duhovnicească. Vă mulţumesc anticipat.

  • Silvia a întrebat 13 ani ago
  • last edited o lună ago
  • You must to post comments
0
0
Cât  de repede găsim o explicaţie că poate cineva ne-a făcut ceva (în cazul d-ră „v-a deochiat” copilulaşul) şi nicidecum nu ne observăm greşelile proprii. De sunt şi careva cauze medicale în toate celea ce se întâmplă cu fetiţa d-ră cred că mai bine v-ar spune un medic. Dar şi fără consultarea unui specialist puteţi înţelege că singură acţionaţi negativ asupra dezvoltări copilului. „Mă strădui să îi împlinesc orice capriciu culinar numai să o fac să mănânce”, acestea sunt cuvintele d-ră. Cu cât îi veţi îndeplini mai multe capricii (şi nu numai alimentare) cu atât mai multe greutăţi veţi întâmpina. Copilul, deşi ne pare că este foarte mic, începe a înţelege că vă poate manipula prin aceste capricii. Şi astăzi îi înlocuiţi mâncarea pe care nu şi-o doreşte cu alta mai pe plac, iar „mâine” veţi alerga să-i îndepliniţi capricii mult mai avansate. Nu vă îndemn să o lăsaţi fără hrană până va flămânzi şi va mânca ce-i veţi propune. Dar nici imediat să-i înlocuiţi ceea ce i-aţi pregătit prin ceva mai pe plac. Mai apoi în acestă perioadă cât e mică ar fi mult mai benevit ca să stea alături de d-ră, să simtă dragostea de mamă, dar nu îngrijirea celor care o fac din meserie. Înţeleg că aveţi nevoie şi de muncă, dar de vă doriţi binele coplilui, încercaţi să amânaţi această perioadă pentru puţin mai târziu, căci permanent suntem în goană după cele materiale şi uităm de cele mult mai importante. Şi mai trist este că vă recunoaşteţi „pasivitatea religioasă”, dar nu faceţi nimic pentru a schimba situaţia. Copilaşul trebuie cât mai des îpmărtăşit, de e posibil chiar în fiecare duminică. Şi foarte bine ar fi ca de mică să fie învăţată cu biserica , care este casa Domnului. Poate într-un fel chiar aţi „întârziat” să o faceţi, căci e bine să înceapă acestă „deprindere” chiar şi în perioada prenatală. Sperăm că veţi înţelege şi vă veţi revizui propriul compartament, i-ar cele ce ţin de superstiţii să le abandonaţi definitiv. Mai mult rău le facem noi copiilor noştri prin faptul cum îi educăm decât le poate face cineva din exterior.

Deci puneți-vă nădejdea în cele statornice, nu în cele pieritoare, căci primele nu cad în veac, al doilea sunt pulbere-n vânt!

Prot Victor Mihalachi

  • You must to post comments
Afișare 1 rezultat
Răspunsul tău

Te rog să te mai întâi pentru a trimite.