Sărut mâna Părinte. În decursul timpului am adunat cărbunii de la tămâia cu care am tămâiat casa, florile uscate pe care le-am trecut pe la sfinte racle, am fire de salcii de la Sf. Paște etc. Până nu demult nu știam că aceste rămășițe sfințite trebuie păstrate și aruncate la loc curat sau pe apă curgătoare dar de când știu am început să le păstrez, în ideia de a le arunca așa cum v-am spus. Vă rog mult să-mi spuneți ce rugăciune trebuie să spun în momentul în care arunc aceste rămășițe sfințite? Vă mulțumesc încă odată pentru sfaturile înțelepte pe care mi le-ați dat în decursul timpului (s-au adunat mai bine de 17 întrebări). Pentru mine sunteți un prieten de nădejde și îi mulțumesc bunului Dumnezeu că v-a scos în calea mea!
- Mihaela a întrebat 14 ani ago
- last edited 7 luni ago
- You must login to post comments
Doamne ajută. Cele care sunt „de demult” și nu le mai necesitați prin casă, neavând rolul lor de sfințire ci doar „loc de depozitare de praf” să le ardeți iar cenușa îngropați-o, desigur după ce s-a stins și nu prezintă pericol de incendiu, la rădăcina unui copac fructifer. Sau dacă sunteți prin treacăt pe lângă o apă curgătoarea(adică un râu) atunci dați acea cenușă pe apa acelui râu. Astfel vom putea evita profanarea celor sfinte. La efectuarea evenimentului aruncării celor sfinte în focul mistuitor puteți rosti rugăciunile începătoare, deasemenea Psalmul 50 cât și 90 sau chiar simbolul credinței(Crezul).
Doamne primește sârguințele noastre de a rămâne în adevăr.
Cu râvnă întru Domnul,
Vitalii Mereuţanu – Magistru în Teologie
- Guest a răspuns 14 ani ago
- You must login to post comments
Te rog să te autentifici mai întâi pentru a trimite.
