„Doamne, te rog, adu hăinuţe pentru fetele goale din computerul lui tata…!”
Într-o vineri seară, în casa familiei Bombonel, compusă din tata, mama şi o fetiţă gingaşă de cinci ani, sa simulat un altar spiritualo-familial cu un citat scurt şi o rugăciune în grabă mare, înainte de masa de seară. Apoi, după sărutul familial fiecare şi-a luat în primire patuţul ornat cu motive cuneiforme din lumea design-ului epocii în care trăim. Liniştea se aşterne dintr-o dată peste făpturile vii ale casei într-un somn cu iz de poveste fermecătoare. Dar, când toata lumea se cufundă adânc într-un somn sănătos şi adânc, Bombonel, tatăl, se scoală tiptil de lângă frumoasa lui soţie şi în paşi de pisică sălbatică nebagată în seamă, se îndreaptă spre biroul lui cu fotografii şi computer cuplat la internet. Peste câteva clipe, apare la comanda lui Bombonel tatăl pe ecranul computerului, nu o predică despre Iisus, nu un concert religios, nu o rugăciune ci, bezmetice imagini erotice copiate parcă din pânzele clasice ale lui Rafael sau Rembrandt. Istoria se repetă şi noile nuduri feminine ce apar automat la comanda digitală a marelui computer din biroul lui Bombonel, trasează linii diafane în lumina lacomă a poftei ochiului de a vedea destrăbălarea totală şi perfidă a unei seri ce se vrea de…..vis.Fetiţa, Roxana de cinci ani, o frumoasă blondă cu ochii albaştrii de nuanţă californiană, nu are somn şi ca o pisicuţă nevinovată vine deschizând uşa mare a biroului tăticului ei. Se apropie de fotoliul înalt şi capitonat în piele de viţel de mare, şi nu spune nimic. Bombonel, nici nu bagă în seamă că lângă el este un adevărat spion în carne şi oase. Puştoaica, nedumerită la început, a înţeles că fătucile de pe internet nu sunt îmbrăcate. A înţeles că trebuiesc ajutate de cineva, şi cu sfială liniştei nopţii sălbatice, intră în dormitorul ei şi începu a se ruga cu multă dragoste pentru fetiţele dezbrăcate ale internetului de pe computerul tatălui.
„Doamne, te rog, adu hăinuţe pentru fetele goale din computerul lui tata…!”
În liniştea nopţii, un copil nevinovat, deschide altarul spiritual de noapte cu o rugăciune solemnă, plină de gingăşia unei copilării moderne dar,…nealterată. Iată că, mai există suflete sincere şi fără păcat în această lume păcătoasă, plină de vicii, într-un târziu de istorie ce, se apropie cu paşi repezi de final. Eşti căldicel, „Vino şi cumpără, zice Iisus, aur curăţit prin foc, ca să te îmbogăţeşti; şi haine albe, ca sa te îmbraci cu ele, şi să nu ţi se vadă ruşinea goliciunii tale; şi doftorie pentru ochi, ca să-ţi ungi ochii, şi să vezi”…
www.biserici.org
