Mănăstirea Marea Lavră este considerată prima mare mănăstire de obşte din Muntele Athos, şi a fost întemeiată pe la anul 963 prin osârdia pustnicului Atanasie din Trapezunda, şi cu ajutoare băneşti date de către împăraţii Bizantini, Nichifor Focas (963-959) şi Ioan Tzimisca (Ioannis Tzimikes : 969-973). În această mănăstire a trăit cel mai cunoscut imnograf şi compozitor bizantin, Ioan Cucuzel.
Această Mănăstire avea pe vremuri ca la 200 de călugări greci.
Biblioteca
În această Mănăstire se află către 2050 de manuscrise, dintre care 650 pergamente, mai multe din ele sunt în legătură cu Ţara românească. Biblioteca mănăstirii mai deţine 165 de codici vechi şi mai mult de 30.000 de cărţi tipărite, fiind cea mai importantă bibliotecă atonită.
Moaşte şi odoare
În interiorul bisericii principale (catolicon – katholikon) se află mormântul Sfântului Atanasie Atonitul, iar lângă el se află bastonul de fier de doi coţi, în 4 muchii, al sfântului Atanasie şi o cruce de lemn ferecată în fier pe care o purta la piept sfântul. Se mai află o bucată din Sf. Lemn al Sfintei Cruci a Domnului nostru Iisus Hristos, Capul Sfântului Vasile cel Mare, o mână a sfântului Ioan Gură de Aur, o mână a Sf. Apostol Andrei cel dintâi chemat, capul Sf. Ioan Cucuzel şi multe alte sfinte moaşte. Poseda mitra şi cârja lui Nechifor Focas (963-969).
În curtea mănăstirii se află cel mai vechi chiparos din lume plantat de însuşi sf. Atanasie Athonitul.
Icoane
„Cucuzeliţa” – Cuviosul Ioan Cucuzel a adormit la o priveghere iar Maica Domnului i-a spus din icoana: „Cântă-mi, Ioane, şi mă laudă, că şi eu nu te voi lăsa!”
„Econoama” – Sf. Athanasie fiind îngrijorat din pricina banilor care nu ajungeau, Maica Domnului i-a grăit : „Nu te întrista, Athanasie, de acum eu voi fi economul acestei mănăstiri ” – şi de atunci până în zilele noastre mănăstirea nu are econom.
„Portăriţa” – Un turc a tras în icoana cu pistolul şi al treilea glonte s-a întors şi l-a lovit pe el.
Manastirea a fost inchinata Bunei Vestiri, insa dupa adormirea Sfantului Atanasie, manastirea a luat drept hram Adormirea Cuviosului, care se praznuieste in data de 5 iulie. Sfantul Atanasie si-a ales drept loc de nevointa cea mai salbatica zona a Sfantulu Munte, anume capatul estic al acestuia. Aici, apa este mai putina, plantele mai mici si mai rare, iar pamantul mai pietros si mai arid. Descoperirea acestui izvor este o lucrare minunata a Maicii Domnului, ea fiind purtatoarea de grija a calugarilor de Athos.
Sfantul Atanasie Athonitul s-a nascut in Trapezunt, din parinti crestini. Ramas orfan la o varsta frageda, a fost crescut de un ofiter. Pe cand era copil, isi conducea prietenii in padure sau in apropierea unei pesteri si juca rolul de egumen. Acest lucru a fost o prorocie, caci mai tarziu avea sa ajunga staret.
Dupa ce si-a desavarsit educatia, a intrat in monahism. La rugamintea lui Nichifor Focas (963-969), Sfantul Atanasie va ridica o biserica inchinta Maicii Domnului (Buna Vestire). In vremea Sfantului Atanasie Athonitul in manastirea Marea Lavra traiau mai bine de doua mii de calugari. Plin de dumnezeiescul har, Atanasie s-a invrednicit de venirea la el a Nascatoarei de Dumnezeu. Aceasta a scos in chip minunat apa dintr-o stanca, si i-a fagaduit ca ea va fi intotdeauna Stareta Lavrei.
Trecerea sa la cele vesnice i-a fost descoperita de Dumnezeu sfantului Atanasie. Inainte de a inspecta lucrarile de extindere a bisericii din Marea Lavra, Sfantul Atanasie si-a imbracat hainele de sarbatoare. In momentul in care urca pe schele, se prabuseste cupola bisericii atat peste Sfantul Atanasie, cat si peste ceilalti frati care lucrau la zidurile bisericii. Desi cupola a cazut peste el, trupul sau a ramas nevatamat, neavand decat o rana la picior. Din aceasta rana a curs atunci sange, care a fost luat de frati cu graba si cu care s-au facut multe vindecari. Dupa trecerea sa la cele vesnice, Sfantul Atanasie s-a infatisat de mai multe ori inaintea fratilor lui, uneori ca sa-i mangaie si sa-i intareasca, iar alteori ca sa-i certe.
Manastirea Marea Lavra este cea dintai asezare chinoviala din Athos si prima din eparhia Sfantului Munte. Aceasta manastire athonita a fost intemeiata pe la anul 963 prin osardia pustnicului Atanasie din Trapezunda, si cu ajutoare banesti date de catre imparatii Bizantini, Nichifor Focas (963-959) si Ioan Tzimisca (Ioannis Tzimikes: 969-973). Ea este asezata la capatul peninsulei, aproape de tarm. Manastirea avea pe vremuri ca la 200 de calugari greci.
Manastirea Lavra a crescut practic prin grija Sfantului Atanasie Athonitul, a carui viata se impleteste inseparabil cu inceputurile manastirii. Se stie insa ca viata monahala curgea in Athos cu mult inaintea venirii placutului lui Dumnezeu Atanasie, dupa traditie chiar din vremea Sfantului imparat Constantin cel Mare, insa Sfantul Atanasie este cel care a statornicit viata de obste in acest loc binecuvantat de Dumnezeu si ocrotit de Maica Domnului.
Stim despre Sfantul Atanasie ca s-a nascut in Asia Mica, in cetatea Trapezunda, din parinti dreptcredinciosi, care i-au dat din botez numele de Avramie. Ramas orfan din copilarie, a fost crescut de o maica de la care a si deprins rugaciunea, postul si infranarea. Inca de mic, sfantul a vadit o inclinatie spre invatatura scrierii si gramaticii.
Dupa moartea maicii, ramanand pentru a doua oara orfan, tanarul Avramie a ajuns, prin purtarea de grija a lui Dumnezeu, la Bizant. Aici a deprins filosofia si tot aici l-a intalnit pe viitorul imparat Nichifor Focas, cu care a ramas prieten pana la moarte.
Iubitor de liniste, Sfantul Atanasie s-a retras la Athos, iar imparatul Nichifor Focas a fost cel dintai ctitor al Lavrei, ridicand aici primele constructii, biserica si zidul de incinta si daruind manastirii particele din lemnul Sfintei Cruci, sfinte moaste si odoare de mare pret. Asta se intampla in secolul X, catre anul 960 dupa Hristos.
Initial Manastirea Lavra a fost inchinata Bunei Vestiri, insa a luat hramul Adormirii Cuviosului Atanasie dupa savarsirea acestuia, hram care se praznuieste in 5 iulie. Manastirea a ramas in atentia imparatilor bizantini, dintre care trebuie sa pomenim pe Andronic al V-lea, Ioan I si Ioan al II-lea din dinastia Paleologilor. Si despotii sarbi Stefan Milutin si Stefan Dusan au facut mari danii Marii Lavre.
Dintre voievozii romani, Vladislav I, domnul Tarii Romanesti, este primul ctitor (secolul XIV) despre care avem informatii. El a daruit manastirii o vestita si frumoasa icoana a Sfantului Atanasie. Pe ferecatura, de o parte si de alta a sfantului, sunt reprezentati voievodul dimpreuna cu sotia sa, Doamna Ana. Icoana se pastreaza si astazi in tronul arhieresc din biserica mare.
Mai tarziu, Neagoe Basarab, iubitorul de Hristos si marele sprijinitor al Sfantului Munte, va ajuta manastirea cu bani, va darui vase de cult si vesminte si va acoperi biserica cu plumb. Vladislav al III-lea va innoi invelitoarea de plumb, iar Vlad Vintila va sustine repictarea bisericii de catre vestitul Teofan Cretanul.
Frescele cu care acesta a impodobit catoliconul sunt intre cele mai frumoase din Sfantul Munte si de referinta pentru pictura bisericeasca in fresca. Cu bani sau mosii au ajutat si Petru Schiopul, Alexandru cel Rau, Ieremia Movila si Gavriil Movila.
Episcopul Luca de Cipru al Buzaului, viitorul mitropolit al Ungrovlahiei, a daruit Manastirii Lavra o frumoasa Evanghelie cu miniaturi, iar Matei Basarab a daruit doua Evanghelii si un chivot din argint smaltuit. Tot Matei Basarab a ridicat pe cheltuiala sa un paraclis in incinta manastirii, in cinstea Sfantului Mihail Marturisitorul, episcopul Sinadelor.
Capul Sfantului Mihail fusese adus in procesiune din Sfantul Munte in Muntenia, pentru alungarea lacusetelor care invadasera tara. Minunea s-a produs prin mijlocirea sfantului si, drept multumire, dreptcredinciosul voievod a ridicat acest paraclis.
Tot atunci a platit rascumparare pentru a pastra cateva parti din moastele Sfantului Mihail, pe care le-a ferecat in aur, argint si pietre pretioase, lasandu-le la Manastirea Arnota. Mai tarziu el adus si o parte din mana Sfantului Apostol Filip, pe care a lasat-o tot acolo, la Arnota, ctitoria sa.
Grigore Ghica si Serban Cantacuzino s-au adaugat si ei intre ctitori, iar mai tarziu li s-a alaturat si Constantin Brancoveanu, care va aduce si el in procesiune capul Sfantului Mihail Marturisitorul, spre a scapa de invazia lacustelor. La 1713 Constantin Brancoveanu construieste un paraclis in cinstea icoanei „Cucuzelita”.
Domnii fanarioti au ocrotit si ei Lavra. Nicolae Mavrocordat va aduce pentru a treia oara capul Sfantului Mihail in Tara Romaneasca, iar Constantin Racovita pentru a patra oara. In 1747, Grigore Ghica va aduce in Moldova moastele Sfantului Teodor cel Sfintit. Acestia, dar si Grigore Alexandru Ghica al III-lea si Alexandru Scarlat Ghica au ajutat cu sume insemnate manastirea, care avea mari datorii la bancherii evrei din Tesalonic.
In capela Sfintilor 40 de Mucenici, aflata in partea stanga a bisericii centrale, in interior, se gaseste mormantul Sfantului Atanasie Athonitul. Langa mormantul sfantului se afla bastonul de fier, in patru muchii, al sfantului Atanasie si o cruce de lemn, ferecata in fier, pe care o purta la piept sfantul. In curtea manastirii se afla cel mai vechi chiparos din lume, plantat de insusi Sfantul Atanasie Athonitul.
In biserica se pastreaza cateva particele din Sfanta Cruce si multe sfinte moaste. Printre odoarele de mare pret, se numara si urmatoarele: Capul Sfantului Vasile Cel Mare, Capul Sfantului Ioan Cucuzel, Capul Sfantului Mihail al Sinoadelor, o bucatica din capul Sfantului Ioan Botezatorul, mana Sfantului Apostol Andrei si mana stanga a Sfantului Ioan Gura de Aur.
In tezaurul Manastirii Lavra se pastreaza lucruri de mare pret: mitra si sacosul care au apartinut imparatului Nichifor Focas (963-969), ferecaturi, vesmite si alte odoare. In aceasta Manastire se afla catre 2.050 de manuscrise, dintre care 650 pergamente, mai multe din ele sunt in legatura cu Tara romaneasca. Biblioteca manastirii mai detine 165 de codici vechi si mai mult de 30.000 de carti tiparite, fiind cea mai importanta biblioteca atonita. Biblioteca este cea mai bogata din Sfantul Munte.
In aceasta manastire a trait cel mai cunoscut imnograf si compozitor bizantin, Ioan Cucuzel. Sfantul Ioan Cucuzel, numit si „cel cu glas ingeresc”, a trait in manastirea athonita Marea Lavra, intre anii 1280-1360, in vremea imparatului Alexie Comneanul. Sfantul s-a nascut in localitatea Dirrachia – Dirahion, in Bulgaria. Orfan de tata, mama lui l-a dat la scoala, spre a invata stiinta sfintelor carti. Inscris la scoala imperiala de cantareti bisericesti din Constantinopol, tanarul psalt va deveni cel mai bun din generatia lui. In cele din urma, el va ajunge in Sfantul Munte Athos.
Icoana „Cucuzelita”. Se spune despre aceasta ca Sfantul Ioan Cucuzel a adormit la o priveghere iar Maica Domnului i-a spus din icoana: „Canta-mi, Ioane, si ma lauda, ca si eu nu te voi lasa!”
Icoana „Econoama”. Sfantul Athanasie fiind ingrijorat din pricina banilor care nu ajungeau, Maica Domnului i-a grait: „Nu te intrista, Athanasie, de acum eu voi fi economul acestei manastiri”, si de atunci pana in zilele noastre manastirea nu are econom.
Icoana „Portarita”. Un turc a tras in icoana cu pistolul si al treilea glonte s-a intors si l-a lovit pe el. Minunea a facut din aceasta icoana pazitoarea manastirii.
Este manastirea tutelara peste tot Muntele si are jurisdictie asupra tuturor schiturilor si sihastriilor din jurul varfului Athos, inclusiv asupra Schitului romanesc Prodromul. Schitul romanesc, apartinand de Marea Lavra, a fost intemeiat de calugarii moldoveni Iustin, Patapie si Grigore in anul 1810. In anul 1840 schitul a fost pustiit de armatele turcesti. In anul 1848 alti doi monahi moldoveni, Nifon si Nectarie, construiesc un nou schit in locul celui risipit, cu ajutor de la domnitorul Grigore Ghica. A fost terminat si sfintit in anul 1866.
Pe teritoriul Lavrei sunt schituri si chilii, multe locuite de parinti romani. Schitul romanesc Prodromu, Schitul Sfanta Ana, Kerasia, Kavsokalivia, Katunakia si Karoulia precum si chilia „Danieleilor” sunt cateva din cele mai cunoscute.
