„Schimbare de accent“ la admiterea la Teologie : O nouă generaţie de studenţi teologi la Facultatea „Dumitru Stăniloae“
„Dacă îţi place ceea ce faci ca preot şi împlineşti ceea ce harul lui Dumnezeu te îndeamnă şi te ajută să faci, preoţia este cel mai frumos lucru din lume. Dacă însă nu te regăseşti în valorile credinţei creştine sau te regăseşti fragmentar şi neconvins, preoţia poate deveni o corvoadă cumplită, o muncă fără o finalitate care să dea pace sufletului”, este sfatul, inspirat din învăţăturile Părinţilor din vechime, pe care protos. Hrisostom Rădăşanu, consilier al sectorului Învăţământ şi Activităţi cu tineretul al Arhiepiscopiei Iaşilor, îl dă proaspeţilor studenţi ai Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”.
Fidelă învăţăturii apostolice, deschisă la dialogul cu ştiinţa şi în pas cu dezvoltarea tehnologică, educaţia teologică românească poate fi considerată drept una dintre cele mai progresiste din spaţiul ortodoxiei contemporane. Dacă ne rezumăm la zona Moldovei, Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi este, astăzi, singura facultate de teologie din Nord-Estul României care formează nu numai preoţi, ci şi specialişti pe cele patru direcţii de studiu: Teologie Pastorală, Teologie Socială, Teologie Didactică şi Artă Sacră, la toate nivelele de studiu (Licenţă în Teologie, Master în Teologie şi Doctorat în Teologie). De asemenea, începând cu anul universitar 2005-2006, Facultatea „Dumitru Stăniloae” se aliniază Declaraţiei de la Bologna, în conformitate cu legislaţia în vigoare, iar în anul 2009 au absolvit studenţi teologi care au urmat cursurile în sistemul european (4-2-3).
Tineri din toată ţara vin să studieze Teologia la Iaşi
Una dintre condiţiile de înscriere la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iaşi o reprezintă anexarea la dosar, de către candidat, a binecuvântării primite din partea ierarhului eparhiei din care provine. „Este o regulă pe care noi am respectat-o cu stricteţe, inclusiv pentru candidaţii care nu provin din eparhiile Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Sunt mulţi tineri, din întreaga ţară, care aleg Facultatea de Teologie din Iaşi, deoarece se regăsesc în starea duhovnicească specială din acest important centru religios şi cultural. Dar atunci când vorbim de 160 de candidaţi admişi la specializarea Teologie Ortodoxă Pastorală, spre exemplu, nu vorbim şi despre 160 de licenţiaţi la finele studiilor. Sunt mulţi studenţi care, din varii motive, se retrag pe parcurs, fie că nu îşi găsesc vocaţia, sau, pur şi simplu, nu fac faţă standardelor pe care le impune facultatea noastră”, spune decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”, pr. prof. dr. Viorel Sava. În privinţa locurilor destinate elevilor olimpici la specializările oferite de Facultatea de Teologie din Iaşi, pr. prof. dr. Viorel Sava subliniază că este o şansă, atât pentru profesori, cât, mai ales, pentru ceilalţi studenţi, de a lucra alături de colegi cu un potenţial foarte bun.
„Pe de altă parte, ne-am gândit şi la faptul că aceşti tineri nu sunt doar o forţă de muncă ce trebuie exploatată – aşa cum se întâmplă, de cele mai multe ori, în prezent, mai ales în străinătate -, ci ei trebuie stimulaţi şi încurajaţi să rămână în ţară şi să ofere aici toate lucrurile bune pe care le pot oferi”, spune pr. prof. dr. Viorel Sava. Din acest punct de vedere, Facultatea de Teologie din Iaşi se poate mândri cu o direcţie unică în ţară, cea de miniatură religioasă, din cadrul specializării Artă Sacră. „În cadrul nici unei universităţi din ţară, şi nu mă refer doar la facultăţile de Teologie sau cele de Artă, nu regăsim o asemenea direcţie de miniatură religioasă, cum are Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iaşi. Studenţii noştri creează aici adevărate opere de artă, pe care încercăm în prezent să le promovăm şi în străinătate. De asemenea, una dintre preocupările constante pe care le-am avut ca decan a fost consolidarea Şcolii Doctorale în teologie de la Iaşi, motiv pentru care, în momentul de faţă, Iaşul îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi unul dintre cele câteva centre din ţară care vor avea dreptul să organizeze doctorat în Teologie”, subliniază pr. prof. dr. Viorel Sava.
„Preferăm pe aceşti tineri pentru că au un comportament creştinesc”
În privinţa specializărilor oferite de Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi, pr. prof. dr. Viorel Sava subliniază faptul că, indiferent dacă vorbim de pedagogie, artă sacră sau asistenţă socială, toate aceste discipline sunt receptate de studenţi într-o manieră înduhovnicită. „Spre exemplu, asistenţa socială, în cadrul facultăţilor de teologie, are o componentă unică, creştină şi duhovnicească, ce atrage un anumit tip de candidaţi. Ca decan al acestei facultăţi, mi s-a solicitat, nu de puţine ori, de către diverse persoane sau instituţii din domeniul asistenţei sociale, să recomand licenţiaţi ai acestei specializări din cadrul Facultăţii de Teologie, spunându-mi-se: „Preferăm pe aceşti tineri, pentru că nu fac doar o meserie, ci au şi un comportament creştinesc””, explică pr. prof. dr. Viorel Sava.
Teologia, una dintre cele patru facultăţi fondatoare a Universităţii din Iaşi
Dintre Ţările Române, Moldova a fost dintotdeauna promotoarea consecventă a învăţământului teologic. Încă din 1640, în cadrul Academiei Vasiliene, la loc de cinste între ştiinţe se studia „theologhia”. În secolul al XVIII-lea, în cadrul Academiei de la Putna (cu funcţionare atestată documentar între 1774 şi 1782), se studia, de asemenea, teologia pentru cei care aveau să devină preoţi. Aceasta era, de altfel, singura instituţie de învăţământ care pregătea candidaţi pentru hirotonie. Tot în Moldova, la Iaşi, prin 1803-1804, a luat fiinţă primul Seminar din Ţările Române, numit de marele istoric Constantin Erbiceanu „Sorbona românilor”. Mai târziu, în cadrul Academiei Mihăilene, ale cărei cursuri au fost inaugurate în anul 1835, teologia se studia la nivel universitar, cu o durată de patru ani. Academia a devenit, ulterior, Universitatea ieşeană, care urma să poarte numele fondatorului ei, Alexandru Ioan Cuza. La inaugurarea Universităţii din Iaşi (26 octombrie 1860), Teologia fost una dintre cele patru facultăţi fondatoare, împreună cu Dreptul, Filosofia şi Medicina.
În 1860, Facultatea număra 14 studenţi, însă numărul lor s-a redus în anii următori, din cauza dificultăţilor economice şi lipsei personalului didactic calificat corespunzător, fapt care a determinat şi închiderea ei. După Marea Unire, în 1926, o filială a Facultăţii de Teologie Ortodoxă s-a deschis la Chişinău, fiind apoi transferată la Bucureşti, în 1941, când Basarabia devine parte a URSS. În iulie 1990, cu prilejul instalării noului Mitropolit al Moldovei şi Sucevei, IPS Daniel, actualul Patriarh al României, între obiectivele propuse în cuvântul de instalare l-a fixat şi pe acela de a redeschide Facultatea de Teologie. Începând din anul universitar 1990-1991, în cadrul Mitropoliei de la Iaşi s-a reactivat Institutul Teologic de Grad Universitar, devenit, în 1991, la solicitarea Universităţii „Al. I. Cuza”, facultate membră, cu drepturi şi obligaţii depline. Dacă, iniţial, facultatea a funcţionat în spaţiile Universităţii, după evenimentele din 1989, ea a fost redeschisă, întâi ca Institut Teologic Universitar, apoi ca facultate membră a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Sediul actual este clădirea fostului Seminar „Mitropolit Veniamin Costachi”, construit pe locul reşedinţei prinţului Grigore Sturza.