– Înalt Prea Sfinţia Voastră, mai bine de două decenii sunteți la cârma Bisericii Ortodoxe din Moldova. Din perspectiva Dumneavoastră, ce a însemnat această perioadă pentru Mitropolia Chişinăului şi a Întregii Moldove?
– Deşi vârsta de douăzeci de ani este una relativ „fragedă” pentru o instituţie şi mai ales pentru una eclesială, totuşi pentru Biserica Ortodoxă din Moldova această perioadă a fost marcată de mari evenimente şi transformări. Odată cu proclamarea independenţei Republicii Moldova şi redobândirea libertăţii religioase, Biserica şi-a deschis din nou uşile pentru credincioşi. Astfel, într-o primă etapă această mare bucurie a fost însoţită şi de îngrijorare, deoarece, pur şi simplu, nu exista numărul suficient de slujitori în raport cu populaţia atât de dornică de hrană spirituală. În acea perioadă nu erau puţini tinerii care îşi doreau să devină preoţi, însă anii grei ai propagandei antireligioase şi-au pus amprenta asupra formării lor şi asupra modului în care percepeau anumite lucruri. Spre regret, acest fenomen a determinat ca la începutul anilor `90 să nu avem suficienţi preoţi bine pregătiţi şi să căutăm modalităţi de a suplini acest lapsus al teologilor şi slujitorilor. Până la urmă, cu eforturi susţinute, această criză de cadre a fost depăşită şi astăzi preoţii din cuprinsul Mitropoliei Moldovei sunt persoane competente şi conştiente de misiunea pe care o au în faţa lui Dumnezeu şi a poporului binecredincios.
A doua etapă a fost marcată de redeschiderea în masă a sfintelor lăcaşe. Problemele au fost nelipsite şi aici. Având în vedere batjocorirea la care au fost supuse bisericile de la noi în perioada sovietică, fiind transformate în depozite, grajduri şi săli de sport, cea mai mare parte a lor era într-o stare deplorabilă. Spre regret, la începuturi nu dispuneam de resursele financiare şi materiale necesare pentru a repara şi chiar a ridica din ruine bisericile şi mănăstirile noastre. Totuşi, această dificultate nu a afectat credinţa oamenilor, care, în pofida tuturor greutăţilor, continuau şi continuă să se adune pentru a da slavă lui Dumnezeu. Până la urmă a fost depăşită şi problema reamenajării bisericilor – s-au găsit ctitori şi binefăcători care au jertfit sume mai mari sau mai mici, contribuind astfel la repararea sfintelor lăcaşe şi construirea altor noi.
– În ultimul timp s-a vorbit mult despre introducerea religiei în programul şcolar. Când, de fapt, a apărut această idee?
– Iniţiativa este din anul 1995. Încă atunci s-au făcut demersuri pe lângă instanţele competente pentru ca elevii să aibă posibilitatea să studieze religia în instituţiile de învăţământ preuniversitar. Ani la rând ni s-au făcut doar promisiuni, au fost găsite diferite pretexte pentru a amâna implementarea acestui proiect, însă noi am perseverat și, într-un sfârșit, parțial, cererile noastre au fost auzite, iar astăzi, cel puțin facultativ, copiii pot învăța religia în școli. Ne bucură faptul că numărul elevilor care doresc să învețe religia și a părinților care spijină această idee, este din ce în ce mai mare. Acest fenomen demonstrează faptul că insistențele noastre nu au fost zadarnice și nu s-au născut din orgoliu sau oricare altă pornire egoistă, ci este o cerere firească și legitimă într-o țară în care majoritatea cetățenilor sunt creștini ortodocși.
– Înalt Prea Sfinția Voastră, societatea contemporană, în special tinerii, sunt afectați de diferite flageluri, care îi îndepărtează de adevăratele valori spirituale și morale. Care credeți că este sursa acestor vicii sociale?
– O mare parte a concetățenilor noștri este plecată la muncă peste hotarele țării, mai ales în Occident, și nu de puține ori se întâmplă ca aceștia să importe din străinătate nu tocmai cele mai corecte, mai frumoase obiceiuri și tendințe. Pe lângă aceasta, o influență foarte negativă asupra societății o au și majoritatea mijloacelor de informare atât authtone, cât și naționale, care promovează în cel mai deschis mod depravarea și libertinajul. Sigur, că nu putem sta indiferenți atunci când este pusă în pericol coloana noastră vertebrală – suma de virtuți pe care am acumulat-o de-a lungul secolelor atât din înțelepciunea populară, dar mai ales din învățătura Evangheliei. Tocmai din acest motiv întreprindem și vom continua să întreprindem toate măsurile legale pentru a împiedica răspândirea antivalorilor și a unui stil de viață reprobabil. Cu ajutorul Domnului sperăm să reușim să prevenim colapsul societății noastre și să o readucem pe făgașul cel drept, însă pentru a realiza acest lucru avem nevoie de implicarea și susținerea tuturor forțelor creatoare din țara noastră.
– Care considerați că sunt cele mai importante realizări ale Bisericii Ortodoxe din Moldova în acest an?
– În primul rând, ne bucură faptul că în anul care deja se încheie a continuat șirul de renovări la mai multe biserici și așezăminte monahale din cuprinsul Mitropoliei Moldovei, au fost sfințite mai multe biserici proaspăt construite. Această tendință denotă importanța și locul crucial pe care îl are Biserica în viața conaționalilor noștri. Totodată, s-a înregistrat o intensificare a activității Departamentelor Mitropolitane, în special al celui responsabil de relațiile cu Forţele Armate şi Ministerul Justiţiei și al Departamentului Caritate și Asistență Socială. Evoluția rapidă și pozitivă a relațiilor cu instituțiile societății civile ne motivează să susținem și mai mult activitatea departamentelor noastre, lucru pe care sperăm să-l realizăm anul viitor.
– Înalt Prea Sfinția Voastră, având în vedere că suntem la sfârșit de an 2011 și în preajma praznicului Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos, care sunt urările pe care vreți să le adresați creștinilor dreptmăritori din țara noastră?
– Le urăm tuturor credincioșilor ca apropiata sărbătoare a Nașterii Mântuitorului să le fie spre întărire și creștere sufletească, să lase deoparte ura și invidia, care, spre regret, își face tot mai simțită prezența, să-și iubească aproapele și fiecare să contribuie după puterile sale la lucrarea de propășire a Bisericii și a Țării. Sperăm ca lucrările bineplăcute, inițiate în acest an, să-și găsească continuitatea în anul ce vine, pentru a întări prin faptă credința noastră.
Să aveți parte de sărbători luminoase și binecuvântate, pline de bucurie curată și spre mântuirea sufletelor. La mulți ani!
