Omule, unde-ți este dragostea???

Dacă urmăreşti firul vieţii omului, în paralel cu viaţa creştină, mai ales cea din Sfînta Scriptură, observi că au în comun un lucru esenţial: Dragostea!
“Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mînie, nu gîndeşte răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată. (…) Şi acum rămîn acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea.” (I Corinteni 13).
“ Iubirea nu face rău aproapelui; iubirea este deci împlinirea legii. (Romani 13:10)
Fiţi dar următori ai lui Dumnezeu, ca nişte fii iubiţi, şi umblaţi întru iubire, precum şi Hristos ne-a iubit pe noi şi S-a dat pe Sine pentru noi, prinos şi jertfă lui Dumnezeu, întru miros cu buna mireasmă.” (Galateni 5:1-2)
“ Iar nădejdea nu ruşinează pentru că iubirea lui Dumnezeu s-a vărsat în inimile noastre, prin Duhul Sfânt, Cel dăruit nouă.” (Romani 5:5)
“ Îmbrăcaţi-vă, dar, ca aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi prea iubiţi, cu milostivirile îndurării, cu bunătate, cu smerenie, cu blândeţe, cu îndelungă-răbdare,
Îngăduindu-vă unii pe alţii şi iertînd unii altora, dacă are cineva vre-o plîngere împotriva cuiva; dupa cum şi Hristos v-a iertat vouă, aşa să iertaţi şi voi.
Iar peste toate acestea, îmbrăcaţi-vă întru dragoste, care este legătura desăvîrşirii.” (Coloseni 3:12-14)
“ Poruncă nouă dau vouă: Să vă iubiţi unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, aşa şi voi să vă iubiţi unul pe altul
Întru aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii faţă de alţii.” (Ioan 13:34-35)
“ Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unul pe altul, precum v-am iubit Eu.
Mai mare dragoste decît aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi.” (Ioan 15:12-13)
În iubire frăţească, unii pe alţii iubiţi-vă; în cinste, unii altora daţi-vă întîietate.” (Romani 12:9-10)
“ Nimănui cu nimic nu fiţi datori, decît cu iubirea unuia faţă de altul; că cel care iubeşte pe aproapele a împlinit legea.” (Romani 13:8)
“ Domnul să vă înmulţească şi să prisosiţi în dragoste unul către altul şi către toţi.” (1 Tesaloniceni 3:12)
“ Curăţindu-vă sufletele prin ascultarea de adevăr, spre nefătarnică iubire de fraţi, iubiţi-vă unul pe altul, din toată inima, cu toată stăruinţa.” (1 Petru 1:22)
“ Şi aceasta este porunca Lui, ca să credem întru numele lui Iisus Hristos, Fiul Său, şi să ne iubim unul pe altul, precum ne-a dat porunca”. (1 Ioan 3:23)
“Învăţătorule, care poruncă este mai mare in Lege? El i-a răspuns: Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău. Aceasta este marea şi întîia poruncă. Iar a doua, la fel ca aceasta: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. În aceste două porunci se cuprind toata Legea si proorocii.” (Matei 22, 36-40).
“De Mă iubiţi, păziţi poruncile Mele.” (Ioan 14, 15).
“Poruncă nouă dau vouă: Să vă iubiţi unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, aşa şi voi să vă iubiţi unul pe altul. Întru aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii faţa de alţii.” (Ioan 13, 34-35).
“Adevărat zic vouă, întrucît aţi făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut.” (Matei 25, 40).
“Cel ce nu iubeşte n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este iubire.” (I Ioan 4, 8)
“Pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut vreodată, dar de ne iubim unul pe altul, Dumnezeu rămîne întru noi şi dragostea Lui ţn noi este desăvîrşită.” (I Ioan 4, 12).
Privind la viaţa omului, observăm că:
1. suntem concepuţi din iubire (iubirea celor doi soţi şi a lui Dumnezeu)
2. ne naştem din iubire (o mama adevarată care îşi iubeşte copilul, chiar de cînd e zămislit, îl naşte, acceptînd jertfa naşterii, cu toate durerile şi riscurile ei pentru o nouă viaţă, pe cînd acea femeie care nu-şi iubeşte copilul, ori îl avortează, ori îl abandonează după naştere, din egoism)
3. creştem de mici cu dragoste (părinţii care-şi iubesc copilul se sacrifică să-l crească şi să-l educe cu toate greutătile care sunt, pe cînd cei iresponsabili şi lipsiţi de dragoste părintească, ori îl abandonează, ori îi ignoră educaţia şi cele necesare pentru bună creştere)
4. trăim prin iubire (oamenii pot convieţui dacă dau dovadă de un minim de respect şi de dragoste între ei, altfel cînd lipseşte dragostea îşi face loc ura şi ajung să-şi facă rău pînă chiar a lua viaţa unul altuia şi astfel e evident că tot prin dragoste trăim)
5. şi chiar şi pentru cei care nu mai sunt printre noi tot dragostea ne leagă de ei (ii pomenim la biserică, facem milostenii pentru ei şi asta tot din dragoste, cum se spune tot în Sfînta Scriptură, „dragostea nu cade niciodată”)
Şi bineînţeles, Creatorul nostru, bunul Dumnezeu, atît prin viaţa noastră cît şi prin învăţătura creştină lăsată noua prin Sfînta Biserică (Biblie, Vieţile Sfinţilor etc.) ne arată că esenţa vieţii şi a legii creştine este DRAGOSTEA, o dovadă clară că suntem creaţi de Cel care ne-a vorbit prin Mîntuitorul Iisus Hristos Fiul Lui Dumnezeu, Preasfînta Născătoare de Dumnezeu Fecioara Maria, Apostoli, Proooroci şi Sfinţi Părinţi unind toate aceste învăţaturi în jurul iubirii. Omule, unde-ți este dragostea???
Diacon Victor Casian