Cea mai urgentă restaurare iniţiată de Guvernul Palestinei din Cisiordania, este înlocuirea acoperişului din lemn al bisericii. Bârnele seculare putrede erau un pericol pentru vizitatori, spun oficialii şi unele dărâmături au stricat deja mozaicurile şi picturile nepreţuite ale Bisericii.
Dacă reparaţiile sunt realizate aşa cum s-a plănuit, în anul următor, va fi prima reparaţie în 150 de ani.
Repararea unei asemenea biserici vechi de 1500 de ani, construită pe alta mai veche cu 200 de ani, nu este un lucru simplu. Clădirea este în administrarea a trei confesiuni, ortodocşi, catolici şi armeni, care nu se înţeleg întotdeauna în privinţa restaurării.
Oficialii se tem că neînţelegerile dintre aceştia să nu împiedice lucrările, aşa cum s-a întâmplat la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, care fiind grav avariată de un cutremur în 1927, au trebuit 30 de ani de dispute şi certuri şi apoi 30 de ani de lucrări pentru a o restaura.
Biserica Naşterii Domnului din Betleem adună 2 milioane de pelerini şi vizitatori în fiecare an. Preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, a reuşit recunoaşterea bisericii ca sit UNESCO, pentru moment, însă cererea lui a fost respinsă datorită faptului că Palestina nu este încă un stat. Apoi, printr-o schimbare istorică UNESCO a decis să înscrie Betleemul în siturile de patrimoniu universal al umanităţii.
Acoperişul a fost clădit de Împăratul Bizanţului, Iustinian cel Mare, în secolul al 6-lea, şi unele grinzi sunt încă în uz. În 1480, musulmanii au permis înlocuirea unor părţi din el de către Filip, Duce de Burgundia şi de Regele Eduard al IV-lea al Angliei, care au trimis meşteri pentru reparaţii.