Alcoolul ucide peste 8.000 de persoane pe an în România. Conform statisticilor, românii sunt mari consumatori de alcool. Un raport dat publicităţii de Agenţia Naţională Antidoping arată că unul din şase români consumă frecvent băuturi alcoolice tari. În acelaşi timp, aproape 1 milion de români au dificultăţi sociale, medicale şi psihologice din cauza consumului de alcool regulat şi în doze mari; pe lângă aceştia, alte milioane de apropiaţi ai lor suferă din această cauză.
De la normalitate la dependenţă psihică, apoi fizică
Într-o primă fază, alcoolul stimulează consumatorul, înainte de a-l calma sau de a-l adormi. El este, de asemenea, un dezinhibator care facilitează schimburile de informaţii cu ceilalţi – ceea ce îi asigură succesul în cazul întâlnirilor. El favorizează, însă, şi trecerea la anumite acţiuni nefericite: violenţe, agresiuni, stări de hiperactivitate.
Consumul abuziv de alcool cauzează în timp dependenţă psihică şi dependenţă fizică.
Semne ale dependenţei psihice:
- – înlăturarea stărilor de indispoziţie (frustrare, anxietate, stări depresive) prin consum;
- – planificarea consumului şi a ocaziilor de a consuma;
- – evocarea cu plăcere a momentelor de consum, memoria momentelor plăcute;
- – în faţa unor situaţii limită sau a unor momente cu mare presiune emoţională (deces, boală, divorţ, pierdere, câştig, euforie etc.) dependentul se gândeşte automat la consumul de alcool.
Semne ale dependenţei fizice:
- – în lipsa consumului apare tremuratul matinal al mâinilor;
- – dificultăţi de coordonare a mişcărilor, probleme de echilibru
- – transpiraţie, stare de greaţă – vărsături;
- – durere de cap, tensiune, indispoziţie;
- – tulburări de somn;
Toate acestea dispar sau se ameliorează imediat ce persoana consumă băutură alcoolică.
Între disimulare şi evidenţă
Există două tipuri principale de alcoolism: dependenţa disimulată şi cea vizibilă.
Dependenţa disimulată
Se manifestă la adepţii băuturilor alcoolice slab alcoolizate, dar consumate permanent, care consideră că acesta este un consum normal şi nu au nici un sentiment de culpabilitate. Consumatorul are o grijă specială în a-şi masca propria problemă. Dependenţa se instalează lent, dar sigur, în timp urmând să se instaleze dependenţa vizibilă.
Dependenţa vizibilă
În acest caz persoanele consumă băuturi tari şi în cantităţi mari. Contrar cazului precedent, această formă este însoţită de sentimentul de culpabilitate, deoarece anturajul observă existenţa acestei probleme, ceea ce determină consumatorul să îşi nege dependenţa. Indiferent de profilul consumatorului, abstinenţa este singura modalitate de a opri evoluţia spre alcoolismul cronic.
Tratamentul dependenţei
Reuşita tratării dependenţei depinde în primul rând de identificarea şi acceptarea faptului că există o problemă legată de consumul de alcool. Medicina are remedii specifice pentru această boală, incluzând dezintoxicarea, consilierea şi diferite forme de terapie. Un rol foarte important îl are însă şi consilierea spirituală, împăcarea cu Dumnezeu. Consilierea este utilă pentru că ajută alcoolicul să înţeleagă că acest viciu este o problemă gravă, pe care trebuie să o accepte şi pentru care trebuie să găsească soluţiile adecvate. Consilierea întăreşte, de asemenea, relaţiile pozitive cu membrii familiei şi persoanele din anturaj. Integrarea într-un grup al alcoolicilor anonimi, educaţia corespunzătoare şi uneori administrarea anumitor medicamente, sunt folosite pe toată perioada recuperării. Menţinerea abstinenţei la alcool este un proces care durează toată viaţa.
